Cercetătorii au identificat pentru prima dată ţinte critice în semnătura moleculară a bolii Parkinson în diferite stadii de evoluţie a bolii.
În fiecare an, la 11 aprilie este marcată Ziua internaţională a pacientului cu boala Parkinson, la iniţiativa Asociaţiei Europene Împotriva Bolii Parkinson şi cu sprijinul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), pentru a creşte gradul de conştientizare asupra acestei maladii.
Această dată corespunde zilei de naştere a medicului englez James Parkinson, care în urmă cu mai bine de 200 de ani, mai precis în anul 1817, a descris pentru prima dată boala, prin publicarea unui „Eseu despre paralizia agitată".
Boala Parkinson este afecţiunea neurologică cu cea mai rapidă creştere din lume, dintre bolile care afectează creierul. Peste 10 milioane de persoane trăiesc în prezent cu boala, la nivel mondial, şi la fiecare oră, încă 2 persoane sunt diagnosticate, ceea ce face ca aceasta să fie a doua cea mai frecventă boală neurodegenerativă după boala Alzheimer.
Cauza acestei boli complexe neurodegenerative este încă necunoscută, dar cercetătorii cred că implică factori genetici şi de mediu.
Principalele semne ale bolii Parkinson sunt: tremorul de repaus, rigiditatea şi bradikinezia.
Deşi nu există un tratament curativ pentru boala Parkinson, simptomele sale pot fi atenuate cu ajutorul medicamentelor, dar şi prin modificarea stilului de viaţă.
Cu toate acestea, semnătura moleculară completă a bolii Parkinson a rămas neclară până acum. În special, descifrarea moleculelor legate de boală, numite glicani, a fost o provocare din cauza complexităţii lor şi a lipsei de instrumente analitice.
O nouă cercetare oferă acum o caracterizare completă a glicanilor asociaţi cu conexiunile din creier care sunt afectate de boala Parkinson.
Glicanii (zaharuri) se găsesc pe suprafaţa celulelor şi sunt fundamentali pentru asigurarea fluxului corect de informaţii între celule. Glicanii participă la comunicarea de la celulă la celulă prin ataşarea la alte molecule, cum ar fi grăsimile (lipidele) şi proteinele.
Aceste descoperiri pot avansa potenţial dezvoltarea de dispozitive terapeutice axate pe glicani pentru tratarea şi diagnosticarea bolii Parkinson.
Rezultatele cercetării au fost publicate în revista PNAS Nexus.
„Cercetarea va acţiona ca o resursă valoroasă pentru investigaţiile ulterioare privind impactul glicanilor cerebrali asupra neurodegenerării. S-a stabilit că modificările glicanilor au o influenţă asupra altor aspecte fiziologice, care ar putea servi potenţial drept catalizatori pentru degenerare suplimentară", spune profesorul Abhay Pandit, directorul ştiinţific al CÚRAM (Centrul de cercetare al Science Foundation Ireland) şi conducătorul proiectului.
Studiul s-a axat în mod specific pe boala Parkinson, dar există şi alte afecţiuni neurodegenerative pentru care mediul glicanic rămâne neexplorat, iar această cercetare ar putea pune bazele unor studii viitoare privind alte boli.
„În acest studiu, am urmărit să analizăm în mod specific o parte a creierului în Parkinson care a fost neexplorată anterior - glicomul. Cercetare reprezintă un pas semnificativ către înţelegerea, în profunzime, a ceea ce se întâmplă în această afecţiune cu efecte devastatoare şi către explorarea altor căi terapeutice care ar putea viza modificări neexplorate anterior", a declarat la rândul său Ana Lúcia Rebelo, autorul principal al studiului
Potrivit cercetătoarei, tehnologiile emergente aflate în prezent în curs de dezvoltare vor avea un rol esenţial în extinderea caracterizării preliminare a „glicomului" - totalitatea lanţurilor de zahăr dintr-o celulă sau dintr-un organism - iniţiată în această cercetare, culminând cu alte descoperiri în viitor.
La studiu au participat cercetători de la CÚRAM - Centrul de Cercetare SFI pentru Dispozitive Medicale cu sediul la Universitatea din Galway, împreună cu colaboratori de la Universitatea Medicală din Carolina de Sud şi de la Universitatea de Tehnologie din Viena,
Mai puteţi citi şi:
Transplantul de materii fecale, un tratament promiţător pentru boala Parkinson?
Un medicament pentru diabet ar putea încetini progresia bolii Parkinson, au constatat cercetătorii
Un nou test promiţător pentru depistarea precoce a bolii Parkinson
