VIDEO Viitorul contracepţiei fără bisturiu: Implantul care se formează singur, un pas spre medicamente cu eliberare îndelungată

VIDEO Viitorul contracepţiei fără bisturiu: Implantul care se formează singur, un pas spre medicamente cu eliberare îndelungată

Cercetătorii de la MIT testează o metodă inovatoare care ar putea schimba nu doar contracepţia, ci şi tratamentul bolilor cronice. Ei au dezvoltat o metodă îmbunătăţită de administrare a medicamentelor cu acţiune îndelungată. Cu ace mai mici şi mai puţine injecţii, această abordare ar putea deschide noi opţiuni pentru administrarea pe termen lung a contraceptivelor sau a tratamentelor pentru boli precum HIV.

O echipa de cercetători de la MIT (Intitutul de Tehnologie din Massachusetts) au dezvoltat un implant contraceptiv inovator: o injecţie cu efect îndelungat. Noua abordare este promiţătoare pentru administrarea prelungită a medicamentelor, aplicabilă şi în alte domenii medicale decât cel contraceptiv. Soluţia este promiţătoare mai ales pentru regiunile cu acces limitat la servicii medicale.

Injecţia formează, direct în corp, un implant contraceptiv cu durată îndelungată de acţiune – o metodă ce ar putea deschide calea pentru administrarea pe termen lung a diferitelor medicamente, nu doar a celor contraceptive.

Implanturile contraceptive existente oferă protecţie ani de zile, eliminând nevoia administrării zilnice a pilulelor, însă necesită o procedură minoră, realizată de personal medical calificat. De cealaltă parte, injecţiile contraceptive disponibile în prezent au o eficienţă limitată la aproximativ trei luni.

Acum, cercetătorii anunţă finalizarea experimentelor de tip „proof of concept” pentru un nou tip de implant cu acţiune îndelungată, care se autoformează în organism după injectare.

Deşi metoda nu a fost încă testată pe oameni, echipa susţine că această abordare ar putea fi utilă şi în alte domenii medicale, oferind o soluţie simplă pentru administrarea susţinută a medicamentelor, mai ales în regiuni cu acces limitat la infrastructură medicală.

„Este potrivită pentru orice medicament hidrofob, greu solubil, în special acolo unde este necesară o eliberare pe termen lung – cum ar fi tratamentele pentru HIV, tuberculoză, schizofrenie, durere cronică sau boli metabolice”, a declarat luni dr. Giovanni Traverso, coautor al studiului, cercetător la MIT şi medic gastroenterolog la spitalul Brigham and Women’s din Statele Unite, unul dintre spitalele universitare Harvard.

Această abordare s-ar putea dovedi utilă pentru administrarea contraceptivelor cu durată îndelungată sau a altor medicamente care trebuie administrate pe perioade extinse. Deoarece medicamentele sunt dispersate într-o suspensie înainte de injectare, ele pot fi administrate printr-un ac subţire, mai uşor de tolerat de către pacienţi.

Cercetătorii au dezvoltat un nou tip de injecţie care transformă microcristalele unui medicament într-un „rezervor” solid sub piele. După injectare, lichidul care transportă aceste cristale microscopice se amestecă lent cu fluidele corporale, determinând cristalele să se adune într-un singur implant. Această abordare încetineşte dizolvarea medicamentului, permiţând eliberarea sa treptată pe parcursul mai multor săptămâni sau chiar luni, dintr-o singură doză. Întrucât soluţia curge uşor printr-un ac subţire, injecţia poate fi mai puţin dureroasă şi mai comodă – oferind beneficii potenţiale de la contracepţia de durată până la tratamente cronice ce necesită o dozare constantă şi controlată.Video/Animation Credit: GT Reel (Giancarlo Traverso)

Abordarea constă în injectarea unor microcristale ale unei forme sintetice de progesteron, în suspensie într-un solvent care nu se amestecă uşor cu apa. Odată ajuns în corp, solventul este înlocuit treptat de fluidele corporale, dar microcristalele tind să se adune şi să formeze un implant solid. Acesta eliberează treptat medicamentul în organism, pe o durată extinsă.

Odată ce se formează depozitele de medicament, acestea sunt suficient de compacte pentru a putea fi extrase, permiţând îndepărtarea chirurgicală în cazul în care tratamentul trebuie întrerupt înainte ca medicamentul să fie eliberat complet.

Metoda a fost testată pe şobolani, ceea ce a permis echipei să ajusteze compoziţia solventului. În teste, implantul a eliberat constant substanţa timp de cel puţin 97 de zile. Autorii subliniază că, în funcţie de formularea medicamentului, durata de acţiune a acestuia poate fi extinsă.

„Dozele şi volumele utilizate sunt compatibile cu o administrare care să dureze chiar şi câţiva ani”, spune dr. Traverso. În plus, implantul fiind solid, poate fi extras dacă este nevoie, iar metoda este compatibilă cu utilizarea unor ace foarte subţiri.

Totuşi, cercetarea se află în faze incipiente, iar eficacitatea metodei urmează să fie evaluată în studii clinice. „Această lucrare deschide drumul pentru studii pe oameni, pe care sperăm să le începem în următorii trei până la cinci ani”, a precizat medicul- cercetător.

Această tehnologie ar putea deveni o opţiune convenabilă pentru persoane aflate în zone cu resurse limitate, unde accesul la servicii contraceptive este redus, subliniază autorii.

Un articol care descrie această cercetară a fost publicat luni, în revista Journal Nature Chemical Engineering.

viewscnt