Arteriopatia obliterantă, cunoscută şi sub denumirea de boală arterială periferică, este o afecţiune cardiovasculară frecventă, caracterizată prin îngustarea progresivă a arterelor de la nivelul membrelor, din cauza acumulării de plăci ateromatoase calcificate pe pereţii vasculari. Această alterare structurală determină o reducere semnificativă a fluxului sanguin către extremităţi, în special la nivelul membrelor inferioare.
Diagnosticul modern implică o abordare complexă, care îmbină anamneza detaliată, examinarea clinică riguroasă şi o serie de teste specifice şi investigaţii imagistice avansate. Printre metodele de evaluare neinvazivă se regăsesc indicele gleznă-braţ şi o ecografie Doppler, fiecare oferind informaţii relevante despre severitatea şi localizarea leziunilor arteriale. În cazurile care necesită o caracterizare mai exactă a anatomiei vasculare, se recurge la arteriografia periferică, considerată standardul „de aur” în diagnosticul acestei afecţiuni, care poate fi urmată şi de o intervenţie terapeutică în aceeaşi sesiune.
La SANADOR, evaluarea pacienţilor cu suspiciune de boală arterială periferică este realizată printr-o analiză amănunţită a istoricului medical, corelată cu un examen clinic vascular detaliat. Metodele imagistice non-invazive, precum Dopplerul vascular sau cele avansate, precum angio-CT şi angiografie prin rezonanţă magnetică (angio-RM), permit diagnosticarea precisă a afecţiunii. În funcţie de indicaţie, pacienţii au acces şi la arteriografie periferică, o tehnică minim invazivă, care nu doar că furnizează informaţii esenţiale despre anatomia arterelor distale, ci poate fi urmată şi de angioplastie de artere periferice, o procedură de revascularizare arterială esenţială în terapia bolii.
Cauzele şi manifestările bolii arteriale periferice
Boala arterială periferică este determinată, în principal, de procesul de ateroscleroză, caracterizat prin acumularea progresivă de lipide, colesterol şi alte substanţe pe pereţii arteriali, ceea ce duce la îngustarea vaselor de sânge şi la reducerea fluxului sanguin către extremităţi. Factorii de risc asociaţi includ diabet zaharat, hipertensiune arterială, dislipidemie, obezitatea, fumatul, sexul masculin, vârsta înaintată (în special peste 65 de ani sau peste 50 de ani în prezenţa altor factori de risc), istoricul familial de boală aterosclerotică la vârstă tânără sau pacienţii cu boală aterosclerotică la alt nivel.
Manifestările clinice variază de la forme asimptomatice la simptomatologie zgomotoasă, cum ar fi claudicaţie intermitentă, simptomul tipic al bolii, definită drept crampe sau durere de picioare ce apare la efort şi dispare în repaus, senzaţia de frig la nivelul membrelor, parestezii, diminuarea sau absenţa pulsului la nivelul picioarelor, modificări trofice ale pielii, dar şi apariţia unor leziuni cronice care nu se vindecă. În formele severe, durerea ischemică poate persista şi în repaus, afectând calitatea vieţii şi limitând mobilitatea pacientului.
O formă severă a bolii este ischemia critică a membrelor inferioare, caracterizată prin durere ischemică de repaus persistentă (peste două săptămâni), ulcere trofice nevindecate sau gangrenă, situaţii ce necesită intervenţie medicală de urgenţă.
La Spitalului Clinic SANADOR, tratamentul ulcerelor trofice şi al leziunilor cronice implică tehnici avansate de chirurgie vasculară. Aici sunt realizate atât operaţii de îndepărtare a ţesutului afectat, cât şi intervenţii de bypass arterial şi angioplastii cu balon şi stent şi alte intervenţii necesare.
Diagnosticul avansat pentru arteriopatia obliterantă
Pentru un diagnostic precis, este esenţial ca pacienţii să fie consultaţi de un medic cardiolog cu experienţă în evaluarea acestei afecţiuni. Specialistul va realiza o anamneză detaliată şi un examen clinic vascular amănunţit. Deşi claudicaţia intermitentă este un semn specific al bolii, aceasta este raportată doar în maximum 35% dintre cazuri. Prin urmare, evaluarea clinică va viza identificarea unor semne sugestive, precum diminuarea sau absenţa pulsului la nivelul membrelor (femural, popliteu şi distal), răni cu vindecare întârziată, modificări de culoare ale pielii sau o temperatură scăzută unilaterală. De asemenea, medicul va măsura tensiunea arterială la ambele braţe şi va efectua auscultaţia pacientului, întrucât prezenţa unor sufluri (raluri) specifice poate indica stenoze arteriale.
În continuare, diagnosticul poate fi confirmat prin teste specifice, precum indicele gleznă-braţ, care compară tensiunea arterială de la nivelul membrelor inferioare cu cea de la nivelul membrelor superioare. În cazul în care pacientul prezintă simptome, dar indicele gleznă-braţ nu este modificat, se poate efectua testarea acestui indice după efort. O altă metodă de evaluare este determinarea indicelui deget-braţ, realizată cu ajutorul unui dispozitiv laser Doppler, care măsoară tensiunea arterială la nivelul halucelui şi o compară cu cea de la mână, investigaţie utilă mai ales în forma critică de ischemie de membre inferioare.
În ceea ce priveşte explorările imagistice, ecografia Doppler arterială reprezintă o metodă neinvazivă şi nedureroasă, care utilizează ultrasunetele pentru a analiza direcţia şi viteza fluxului sanguin, fiind sigură inclusiv pentru gravide. În cazurile ce necesită o caracterizare mai detaliată a patologiei vasculare, medicul poare recomanda angiografia prin rezonanţă magnetică (angio-RM) sau angiografia CT (angio-CT), investigaţii avansate, ce oferă o vizualizare precisă a structurilor arteriale şi contribuie la stabilirea conduitei terapeutice.
La Spitalul Clinic SANADOR, pacienţii au acces la o gamă extinsă de investigaţii Doppler, adaptate zonei de interes, inclusiv pentru arterele periferice ale membrelor inferioare şi superioare. Aceste investigaţii sunt realizate de medici experimentaţi, utilizând echipamente de ultimă generaţie. În plus, testul angio-RM este efectuat cu tehnologie de înaltă performanţă, utilizând aparate 3 Tesla, asigurând astfel rezultate rapide şi de excepţie.
Diagnosticul diferenţial în boala arterială periferică
Diagnosticul bolii arteriale periferice necesită diferenţierea de alte afecţiuni cu manifestări similare, având în vedere implicaţiile distincte în ceea ce priveşte tratamentul şi prognosticul. Printre acestea, un chist Baker simptomatic se prezintă cu tumefacţie dureroasă în regiunea poplitee, claudicaţia venoasă determină o durere difuză ameliorată prin ridicarea membrelor, iar sindromul de compartiment cronic de efort provoacă durere severă la nivelul gambei, cu remisie lentă după efort.
Stenoza spinală se caracterizează prin durere bilaterală, agravată de ortostatism şi extensia coloanei, în timp ce compresiile radiculare determină dureri iradiate pe traiectul nervului sciatic, influenţate de poziţia corpului. În plus, trebuie excluse afecţiunile artrozice, precum coxartroza şi gonartroza, acestea fiind asociate cu dureri accentuate de mişcare, dar ameliorabile prin reducerea suprasarcinii. Prin urmare, stabilirea unui diagnostic cert impune o evaluare clinică minuţioasă, bazată pe anamneză detaliată, examen fizic şi investigaţii paraclinice adecvate.
După confirmarea diagnosticului, pacienţii cu boală arterială periferică, inclusiv cei cu ischemie critică de membru inferior, beneficiază la Spitalul Clinic SANADOR de îngrijiri medicale de înaltă calitate, asigurate de medici cardiologi supraspecializaţi în cardiologie intervenţională şi de chirurgi vasculari. Opţiunile terapeutice sunt individualizate de la caz la caz, incluzând tratamente minim invazive endovasculare sau chirurgicale. În situaţiile complexe, cu leziuni multiple, abordarea este multidisciplinară, prin tehnici hibride, ce combină tratamentele endovasculare cu cele chirurgicale, pentru un rezultat optim.
