Dr. Jan Andi Marin lucrează în regiunea Ile-de-France ca medic specialist ginecolog. A plecat din România, dar este la curent cu ce se întâmplă în ţara natală. Ştie ce măsuri au luat autorităţile române, însă în opinia sa sunt insuficiente. În Franţa situaţia e critică, iar guvernanţii speră să nu aibă parte de acelaşi model al epidemiei de coronavirus ca în Italia. ,,Fiecare zi contează! E mai înţelept să luaţi măsuri stricte de pe acuma”, ne recomandă dr. Jan Marin, dacă vrem să depăşim momentele dificile, care vor veni. Pandemia COVID-19 este mult mai gravă decât o stare de război, în opinia medicului.
Ce mesaje ai pentru autorităţile sanitare şi pentru personalul medical din România
Dacă factorii politici nu au înţeles foarte clar gravitatea cu totul excepţională, aş dori să transmit un mesaj extrem de clar acum cât mai este încă poate puţin timp de reacţie: această pandemie este mult mai gravă decât o stare de război, este un genocid pe care acest nou virus l-a declanşat lumii întregi şi din păcate şi României. Nu doar cei vârstnici pot muri, ci şi tinerii, în special pentru că nu vor fi suficiente mijloace de asistenţă medicală.
Pentru autorităţi este urgentă o pregătire strategică, începând cu o campanie de recrutare importantă de personal medical, crearea unor linii de producţie de măşti, în primul rând, reamenajarea spitalelor pe nivele în funcţie de evoluţia epidemiei, cu secţii întregi dedicate pentru bolnavi COVID-19, pentru a putea izola iniţial cel puţin boala.
Sunt necesare sute de paturi dedicate pentru spitalizare şi eventual terapie intensivă în fiecare spital. Trebuie să se pregătească de pe acum pentru un aflux masiv de bolnavi într-un ritm din ce în ce mai rapid, să pună accent pe SMURD, numărul de ambulanţe va fi depăşit de evenimente, pe felul cum trebuie echipaţi urgentiştii, precum şi secţiile de terapie intensivă.
Trebuie reprogramat pe plan chirurgical, dar nu numai, tot ceea ce nu este urgent şi declanşat, aşa cum în Franţa există un plan alb, dedicat situaţiilor de criză sanitară. Toate resursele unităţilor medicale (publice sau private) sunt dedicate situaţiei epidemiologice care a apărut.
Cât despre mijloacele umane şi materiale - trebuie foarte rapid gândite soluţii, gelurile pe bază de alcool, mănuşile, măştile de protecţie sunt esenţiale. Creşterea capacitatii de producţie este esenţială pentru aceste produse. Aici sunt companii care produceau parfumuri şi care au reconvertit producţia lor către geluri hidroalcoolice sau societăţi de textile care au reconvertit producţia lor către măşti de protecţie.
Aş mai pune un accent pe evaluarea capacităţii de primiri, a numărului de paturi disponibile. Acest indicator este foarte util pentru a anticipa ceea ce urmează.
Pentru personalul medical, colegii mei din serviciile de SMURD urgenţă, terapie intensivă, reanimare, pneumologie, medicină interna, cardiologie, chirurgie, dar şi obstetrică-ginecologie, nu am decât gânduri bune, le doresc să depăşească aceste momente dificile care prin care trecem cu toţii.
Cum se prezintă situaţia în spitalul în care lucrezi?
În garda din 18 martie, medicul coordonator SMUR ne-a atras atenţia asupra numărului în creştere persoanelor tinere cu forme severe COVID-19, cu vârste de 40-45 ani, inclusiv în rândul medicilor de ambulanţă. Numărul bolnavilor în stare gravă din altă regiune limitrofă a trecut de 100 numai în utimele 24 ore, iar capacitatea de primire începe să fie depăşită şi se trece la distribuirea acestor bolnavi către alte spitale. Problema este că odată admişi şi intubaţi este mai greu de transportat. Pe de altă parte, numărul de aparate de ventilaţie este limitat, deci se vor face alegeri grele.
Situaţia este critică şi la noi, nu există măşti suficiente, se aşteaptă livrări, iar spitalele sunt aproape saturate. În zona Ile de France abia acum începe coşmarul. Urmează două săptămâni extrem de grele.
Nota redacţiei: Vezi foto: Liniştea dinaintea furtunii în Ile de France
Mulţi români speră că nu se va ajunge aici şi în România…
Probabil că mulţi încă speră, dar realitatea este din păcate reprodusă în toate ţările de aceeaşi manieră. Mortalitatea va fi mare din cauza resurselor umane limitate (infirmiere specializate, medici reanimatori etc) dar şi a mijloacelor materiale limitate, lipsei de mijloace de protecţie, un lucru elementar.
Total depinde de felul cum va fi gestionată criza şi resursele la nivel naţional dar şi local, de felul cum vor fi distribuite măştile de protecţie şi cum va fi gestionat fluxul de bolnavi cu simptome de severitate. Nu vreau să induc lumea medicală în panică, nu vreau să sperii pe nimeni, vreau doar să vă spun că aici în Franţa mortalitatea va creşte inevitabil în foarte scurt timp în ciuda progreselor medicale, în ciuda tratamentelor care par să dea rezultate. O mare parte din cei vârstnici şi cei cu multe patologii nu vor suporta această epidemie.
Se speră că prin măsurile stricte pe care populaţia le respectă aici, să se stabilizeze această curbă a incidenţei în creştere vertiginoasă, pentru ca spitalele să poată absorbi numărul enorm de bolnavi care încep să vină în stare gravă.
Protocoalele de tratament evoluează în fiecare zi, iar speranţe sunt. Trebuie doar companiile farmaceutice să ajute România prin livrarea de medicamente sau eventual să se treacă la producţia internă de medicamente dacă există deja linii de producţie. Este nevoie de o acţiune concertată din partea tuturor, este nevoie de resurse financiare pe care statul trebuie să le pună la dispoziţia sistemului sanitar de acum şi de un ghidaj centralizat pentru a gestiona criza sanitară fără precedent de COVID-19.
Cu tristeţe trebuie să recunosc totuşi limitele medicinei în faţa miracolului vieţii. Este un moment greu de imaginat, în pragul acestor sărbători ale Invierii, poate că este momentul să ne îndreptăm cu toţii inimile şi să ne apropiem cu credinţă de cele sfinte.
