Telemedicina poate îmbunătăţi satisfacţia pacienţilor aflaţi în îngrijire postoperatorie, precum şi calitatea vieţii acestora, arată un nou studiu realizat în Statele Unite.
Un studiu recent condus de Albeir Mousa, profesor la Universitatea de Medicină din statul Virginia de Vest, sugereaza ca telemedicina poate imbunatăţi satisfacţia pacienţilor mai ales celor aflaţi în zone greu accesibile, cum ar fi cei din zona Munţilor Apalaşi.
Această zonă a fost aleasă pentru realizarea cercetării deoarece o vizită a medicului ar implica ore întregi de condus pe drumuri înguste până la pacient, scrie sciencedaily.com.
Cu ajutorul telemedicinei, un furnizor de asistenţă medicală poate folosi un computer, tabletă sau alt dispozitiv electronic pentru a evalua de la distanţă simptomele pacienţilor, pentru a diagnostica bolile sau leziunile şi pentru a prescrie tratamente. Ei pot, de asemenea, răspunde la întrebările pacienţilor.
Cei 30 de participanţi la studiul lui Mousa se recuperează după o interveţie chirurgicală vasculară. În fiecare caz, chirurgul a făcut o incizie în zona inghinală a pacientului pentru a accesa arterele care trebuiau reconstruite sau redirecţionate. Ţinta studiului a fost observarea vindecării inciziei fără complicaţii.
16 pacienţi au primit tablete cu Enform - o aplicaţie telemedicală dezvoltată de TeleMed 2020 Inc. - ce facilitează comunicarea cu asistentele responsabile de îngrijirea lor. Ca o parte a monitorizării de acasă, pacienţii au mai primit termomentre, pulsometre şi dispozitive pentru a măsura nivelurile saturaţiei oxigenului din sânge.
În fiecare zi, pacienţii externaţi s-au cântărit singuri, şi-au luat temperatura, şi-au măsurat pulsul şi presiunea arterială şi au determinat nivelul de oxigen din sânge folosind aplicaţia Enform. Au completat un chestionar în ceea ce priveşte bunăstarea şi urmărirea simptomelor.
Au completat, de asemenea, întebări referitoare la satisfacţie şi bunăstare emoţională. Aceste informaţii, împreună cu pozele cu incizia chirurgicală arată că echipa de îngrijire medicală au avut acces uşor la starea pacienţilor cu respectiva aplicaţie.
În schimb, medicii au intrat în fiecare zi pe platforma medicală pentu a revizui informaţiile pe care pacienţii le-au transmis de acasă. Au primit notificări privind anomaliile mai ales în cazul presiunii arteriale şi febrei. Bazându-se pe aceste informaţii, medicii au intervenit răspunzându-le pacienţilor la întrebări despre simptome sau despre îngrijirea rănii, au prescris medicamente, au stabilit programări şi au modificat planuri de îngrijire în urma consultaţiilor cu directorul medical.
Între timp, ceilalţi 14 participanţi au avut parte de tratamentul standard de îngrijire. Nu au primit echipamente de monitorizare, tablete sau aplicaţia telemedicală.
După 30 de zile, cercetătorii au făcut o serie de comparaţii între cele două grupuri.
Rata de respitalizare şi infectare a rănii nu a fost diferită semnificativ între cele două grupuri. Cercetătorii au atribuit acest fapt mărimii mici a studiului. Dar pacienţii din grupul telemedical au avut rezultate mai bune în ce priveşte măsurarea funcţiilor fizice, sănătăţii mintale şi vieţii de zi cu zi. În plus, vasta majoritate a pacienţilor ce au folosit aplicaţia, au găsit-o extrem de utilă. Folosind o scară de la 1 la 5 pentru a evalua uşurinţa de folosire, 91% din pacienţi i-au dat un scor de 4 sau 5. Un mic procent din pacienţi au spus că aplicaţia le-a crescut calitatea tratamentului primit.
De asemenea, percepţia pacienţilor care au utilizat telemedicina asupra calităţii vieţii a crescut mult mai mult între începutul şi sfârşitul studiului.
Pacienţii alocaţi grupului telemedical locuiau în medie la 120 km depărtare de centrul de îngrijire vasculară. Aproape o treime locuiau la mai mult de 150 km şi trebuiau să conducă două sau trei ore pentru a ajunge acolo.
