Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a încheiat cu succes negocierile cu cele trei companii producătoare de tratamente fără interferon pentru hepatita C în vederea încheierii unor noi contracte cost-volum-rezultat, a anunţat vineri instituţia, într-un comunicat. Astfel, pacienţii din România vor avea acces la trei opţiuni de tratament, comparativ cu doar una în prezent, în 13 oraşe din ţară.
În iunie, vechiul contract al CNAS pentru tratament fără interferon a expirat, iar noii pacienţii nu mai beneficiază de tratament decontat.
Totuşi, CNAS susţine că bolnavii de hepatită C prinşi într-o schemă de tratament după expirarea contractului au asigurate fondurile şi medicamentele până la finalizarea tratamentului.
Tratamentul fără interferon este considerat unul foarte eficient, în condiţiile în care cei mai mulţi bolnavi care îl folosesc se vindecă.
Potrivit CNAS, noile contracte cost-volum-rezultat vor însemna o schimbare calitativă majoră în tratamentul fără interferon al hepatitei virale C în România şi ar putea fi aplicate de la 1 octombrie.
"Deşi negocierile pentru aceste contracte au fost mai complicate, derulându-se pentru prima oară cu mai mulţi deţinători de autorizaţii de punere pe piaţă, am reuşit să le finalizăm cu condiţii mai avantajoase pentru CNAS şi într-un timp mult mai scurt decât în precedentele etape de tratament", a afirmat preşedintele CNAS, Răzvan Vulcănescu, citat în comunicat.
Cele trei companii care au autorizaţii pentru astfel de tratamente urmează să depună documentaţia necesară pentru încheierea contractelor în următoarele zile.
După semnarea contractelor, pacienţii români vor avea la dispoziţie trei scheme de tratament, comparativ cu una în prezent.
Tratamentul fără interferon pentru hepatita C va ţinti un număr de 13.000 pacienţi eligibili din România, dintre care 12.100 cu fibroză F1, F2, F3 şi F4 (ciroză compensată), 750 cu fibroză F4 şi ciroză decompensată, 100 cu insuficienţă renală cronică aflaţi în dializă, 50 cu transplant hepatic şi de alte organe, indiferent de gradul de fibroză.
Schema de tratament adecvată şi durata - între 8 şi 24 săptămâni - vor fi decise de medicul curant în funcţie de starea clinică şi particularităţile fiecărei persoane în parte.
Odată cu creşterea numărului de pacienţi eligibili, numărul total al centrelor care vor putea iniţia şi monitoriza aceste tratamente va ajunge la 13, fiind adăugate centre medicale din Piteşti şi Bacău.
Celelalte 11 centre sunt Bucureşti, Constanţa, Cluj-Napoca, Craiova, Timişoara, Galaţi, Iaşi, Târgu Mureş, Braşov, Oradea şi Sibiu.
"CNAS a iniţiat şi demersurile necesare pentru includerea condiţionată a noilor tratamente fără interferon în lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală (HG720/2008 cu modificările şi completările ulterioare)", a precizat instituţia.
Noile contracte cost-volum-rezultat urmează să înceapă să se deruleze efectiv de la începutul lunii următoare includerii noilor tratamente în lista menţionată, dar nu mai târziu de 1 octombrie, estimează CNAS.
Tratamentul fără interferon al hepatitei C este disponibil în România din 2016, pentru câteva mii de pacienţi cu forme avansate ale bolii.
Tratamentul a fost furnizat până acum de compania americană Abbvie, care a ajuns rapid liderul pieţei farmaceutice din România, cu vânzări de 1,28 miliarde lei în perioada aprilie 2017 – martie 2018, potrivit unui studiu publicat recent de Cegedim.
Alte companii, precum Bristol-Myers Squibb, Janssen-Cilag şi Gilead, au tratamente fără interferon înregistrate în România.
Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO) a arătat, la finalul anului trecut, că România este singura ţară din UE în care pacienţii au o singură opţiune de tratament fără interferon, alte ţări având câte patru (Bulgaria, Polonia sau Slovacia) sau chiar şase opţiuni (Grecia şi Italia).
În România sunt circa 600.000 de bolnavi cu hepatită cronică C. Potrivit statisticilor europene, România se află pe locul al patrulea în UE după numărul morţilor cauzate de afecţiuni hepatice.
