Speakerii prezenţi la prima ediţie a dezbaterii Intellectual Property and New Health Challenges, organizată de 360medical.ro au discutat despre testarea HIV ca măsură de menţinere a profilului de ţară cu incidenţă redusă a HIV şi în acord cu Strategia naţională pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie cu HIV/SIDA, iar dr. Adrian Marinescu, medic infecţionist, director medical al Institutului de Boli Infecţioase Prof. Dr. Matei Balş a precizat că ,,avem în momentul de faţă o strategie legată de Programul naţional HIV/SIDA, care ne spune nişte paşi foarte clari şi ne dă o previziune pentru ceea ce va urma. Şi anii care urmează vor însemna, fără discuţie, o dinamică pe care n-am avut-o până acum”.
Românii au aşteptat de 15 ani o strategie naţională în ceea ce priveşte HIV şi iată, în sfârşit aceasta a fost publicată în decembrie 2022, dar nu e aplicată încă.
,,Este important să ai o strategie când te gândeşti la infecţia HIV/SIDA, pentru că vrei să ştii ce va fi în anii care urmează. Când vorbeşti despre infecţia HIV/SIDA vorbeşti despre persoane care de multe ori au probleme asociate virusului, sunt persoane pe care trebuie să le iei la nivel de integrare din punct de vedere social, este o integrare şi din punct de vedere medical, pentru că medici din multe specialităţi trebuie să formeze echipe şi să trateze astfel de pacienţi, iar strategia este după părerea mea un punct clar de plecare pentru integrarea lucrurilor de care pacientul cu infecţie HIV/SIDA are nevoie”, a declarat dr. Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului de Boli Infecţioase Prof. Dr. Matei Balş.
În opinia medicului infecţionist ca strategia să-şi îndeplinească rolul este nevoie de lucruri concrete, precum normele de aplicare.
,,A nu înţelege că în strategie sunt lucruri noi, pe care nu le făceam până acum. Este doar echilibrarea situaţiei. Până la urmă în România orice cetăţean atunci când are diagnosticul de infecţie HIV/SIDA primeşte tratament imediat, are o evaluare completă, şi lucrurile merg pe un făgaş corect. Marea problemă pe care o avem, şi nu doar în România, este din păcate o subdiagnosticare a infecţiei HIV, lucru care s-a întâmplat şi în raport cu pandemia. Când spun „din păcate” mă refer la faptul că jumătate dintre cazurile noi de infecţie HIV sunt pacienţi care se prezintă târziu şi pentru aceste persoane de multe ori rezolvarea problemei presupune lucruri complexe”.
Dacă pentru o persoană depistată în stadiu incipient de infecţie speranţa de viaţă este aproximativ egală cu a celei care nu are HIV, nu la fel este şi pentru o persoană care deja se află într-un stadiu avansat de boală şi pentru care diagnosticul vine târziu.
,,Sunt lucruri pe care le putem face mai bine şi fără discuţie că testarea - deci vorbim de Strategie şi vorbim de lucrurile care se întâmplă concret - ar trebui să fie o piatră de temelie pentru ceea ce înseamnă identificarea pacienţilor cu infecţii HIV. Ar trebui să avem un screening şi să fie o testare care să se facă suficient de des pentru persoanele vulnerabile, adică pentru cei care sunt cu un comportament la risc, şi ori de câte ori este nevoie. Din punctul meu de vedere când un pacient se prezintă în orice spital din România şi există o suspiciune cât de mică că ar putea să fie infecţia HIV, această testare trebuie să fie făcută”, a atras atenţia medicul.
Potrivit dr. Marinescu ar trebui ca testarea să se poată face la cabinetul medicului de familie, în spitalele din oraşele mici, ,,oriunde în România trebuie să fie posibilitatea de a testa pentru HIV măcar cu o testare de tip rapid”.
Dacă în 2019 erau depistate circa 1.000 de cazuri noi, în ultimii doi ani au fost depistate doar în jur de 500 de cazuri noi anual, restul persoanelor infectate rămânând nediagnosticate, ceea ce implică riscuri majore pentru sănătatea publică.
La dezbaterea Intellectual Property and New Health Challenges, eveniment din seria conferinţelor 360APT, Acces, Politici şi Terapii, au vorbit pe acest subiect şi Iulian Petre, director executiv UNOPA, dar şi Mihai Lixandru, manager proiect ARAS.
