Legea transplantului obligă toate spitalele judeţene cu secţii ATI să facă activitate de prelevare de organe

Legea transplantului obligă toate spitalele judeţene cu secţii ATI să facă activitate de prelevare de organe

Proiectul legii transplantului realizat de Ministerul Sănătăţii prevede că toate spitalele judeţene de urgenţă care au secţie de Anestezie şi Terapie Intensivă (ATI) vor fi obligate să facă activitate de prelevare de organe, potrivit ministrului Sănătăţii, Sorina Pintea.

"Pot să dezvălui ceva din viitoarea lege a transplantului (...) - toate spitalele judeţene care au secţie de Anestezie şi Terapie Intensivă (...) vor trebui să facă activitate de prelevare, adică va intra în fişa postului, aşa cum există în toată lumea civilizată", a afirmat Pintea, citată de Agerpres.

Proiectul legii transplantului a fost trimis la Comisia pentru sănătate din Camera Deputaţilor şi la cea din Senat, potrivit ministrului.

În prezent, 37 de pacienţi din România aşteaptă un transplant, după evidenţele dosarelor depuse la Direcţiile de Sănătate Publică (DSP), însă numărul real al persoanelr care necesită transplant ar putea fi mult mai mare.

"Probabil că sunt mai mulţi, dar pentru că nu au încredere sau nu au posibilităţi financiare nu vin să ştim că există şi că au nevoie. Eu spun că suntem tot mai aproape de soluţii pentru ei, pentru că avem un ajutor în viitoarea lege a transplantului şi avem un ajutor în organismele internaţionale care sunt din ce în ce mai interesate de o colaborare cu România", a spus Pintea.

Ministrul susţine că România a colaborat foarte bine cu Eurotransplant în acest an.

"Anul acesta România a dat şapte plămâni Eurotransplantului şi un cord, ultima dată săptămâna trecută în Slovenia. Pot să spun că suntem apreciaţi în acest moment la nivel european", a spus Pintea.

Potrivit ministrului, controlul care a fost efectuat de Corpul de Control al Ministerului Sănătăţii la Agenţia Naţională de Transplant a scos în evidenţă nereguli care ţin de transparenţă la nivelul ANT şi al Registrului Naţional de Transplant.

"În acest moment, la nivelul ANT nu există o evidenţă clară a tuturor pacienţilor care au nevoie de transplant în România - a fost una dintre deficienţe. Nu există o colaborare între centrele regionale de transplant, aşa cum ar trebui să existe. Procedura de autorizare este greoaie şi multe dintre spitalele acreditate în a face prelevare de organe, nu neapărat transplant, au fost probabil acreditate superficial", a precizat ministrul.

Numărul de prelevări de organe a crescut în acest an faţă de anul trecut cu aproximativ 40%, iar de la 1 ianuarie Programul Naţional de Transplant va fi gestionat de ANT, potrivit ministrului.

Un proiect de ordin consultat de 360medical.ro arată că Ministerul Sănătăţii intenţionează să întărească rolul Agenţiei Naţionale de Transplant (ANT) de coordonator la nivel naţional al activităţilor de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană, în subprogramul de transplant din cadrul programelor naţionale de boli netransmisibile.

Noul ordin urmează să modifice prevederi ale ordinului ministrului sănătăţii nr. 377/2017.

“Coordonarea activităţilor de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană prevăzute în cadrul subprogramului se realizează după cum urmează: la nivel naţional, de către Agenţia Naţională de Transplant; la nivelul unităţilor spitaliceşti acreditate să desfăşoare activităţi de prelevare şi/sau de transplant, prin coordonatorii de transplant desemnaţi în condiţiile legii”, prevede proiectul noului ordin.

Ordinul 377/2017, aflat în vigoare în prezent, prevede coordonarea activităţilor de transplant de organe la nivel naţional de către Agenţia Naţională de Transplant, însă “cu operaţionalizare prin Serviciul de Ambulanţă Bucureşti Ilfov al Municipiului Bucureşti şi al Judeţului Ilfov”.

De asemenea, reglementările actuale prevăd că activitatea de transplant se realizează, la nivel regional, prin oficii regionale de transplant, prevedere care nu se mai regăseşte în proiectul noului ordin.

România se confruntă cu o criză de donatori de organe în ultimii ani. Astfel, în 2014 au existat 138 de donatori reali în România, însă numărul s-a redus aproape continuu, ajungând la 115 în 2015, 123 în 2016 şi 65 în 2017. În acest an au fost înregistraţi circa 60 de donatori.

viewscnt