O echipă de experţi din afara Ministerului Sănătăţii a elaborat o nouă strategie naţională de sănătate pentru România până în 2030, care urmează să intre în vigoare în 2023. Prima variantă a documentului a fost publicată în decembrie 2022, însă Ministerul Sănătăţii a modificat proiectul, după mai multe etape de consultări. Printre măsurile noi propuse de noua strategie se numără înfiinţarea unui fond pentru calitatea serviciilor medicale şi introducerea unor mecanisme inovative de plată a profesioniştilor din Sănătate, precum acordarea de stimulente pentru calitatea îngrijirilor. Introducerea unei plăţi pentru alegerea medicului în spitalele publice se numără printre măsurile propuse în proiect.
Strategia Naţională de Sănătate 2022-2030 (SNS) reprezintă o condiţionalitate solicitată de Comisia Europeană în vederea asigurării finanţării sistemului de sănătate din fonduri europene nerambursabile.
Potrivit strategiei, sistemul românesc de sănătate nu a avut până în prezent o abordare strategică susţinută, “politicile de sănătate implementate fiind în principal reactive şi documentate suboptimal din punct de vedere al dovezilor ştiinţifice şi al bunei practici internaţionale în domeniu”.
Una dintre cauzele principale este absenţa unui sistem de monitorizare şi ajustare regulată a politicilor implementate în domeniul Sănătăţii în România.
Noua strategie naţională de sănătate acoperă perioada 2022-2030 şi se concentrează pe realizarea unor reforme structurale în sectorul de sănătate din România.
Documentul reprezintă cadrul de politică strategică naţională pentru sănătate, iar elaborarea sa a luat în calcul recomandările de ţară formulate de Comisia Europeană cu privire la sistemul sanitar.
MĂSURI PROPUSE
Documentul are inclus şi un plan de acţiune cu măsuri propuse şi termene clare de realizare pentru perioada 2023-2030.
Pe partea de finanţare, strategia propune creşterea finanţării sistemului prin eliminarea treptată a excepţiilor de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate şi introducerea de asigurări private de sănătate şi contribuţii personale ponderate.
“Exceptarea unor importante categorii sociale de la plata asigurărilor de sănătate sau neplata de către instituţiile în drept a acestor indemnizaţii pentru anumite categorii sociale a decredibilizat conceptul de solidaritate, obligativitate şi justiţie socială al asigurărilor sociale de sănătate, pe de o parte, iar pe de altă parte a contribuit la subfinanţarea sistemului de sănătate. Impredictibilitatea astfel generată a compromis ex-ante orice demers de planificare pe termen mediu şi lung a serviciilor de sănătate şi a alocărilor bugetare aferente”, se arată în strategie.
Pe partea de îmbunătăţire a calităţii îngrijirii medicale, documentul propune înfiinţarea „Fondului pentru calitatea serviciilor medicale”, pentru recompensarea financiară a celor mai performanţi furnizori de asistenţă medicală, pe baza unor criterii obiective şi măsurabile. Acest nou fond ar trebui înfiinţat până la jumătatea anului 2025, potrivit planului de acţiuni.
O altă măsură, de introducere a unei coplăţi pentru alegerea medicului în sistemul medical public, a fost menţinută şi în varianta actualizată a strategiei.
Astfel, proiectul prevede pilotarea furnizării anumitor servicii elective (în ambulatoriu, medicale sau chirurgicale) în unităţile sanitare publice, “cu posibilitatea alegerii profesionistului care oferă serviciile de sănătate solicitate, în baza unei plăţi reglementate conform legii şi suportate de către beneficiar, precum şi a posibilităţii programării transparente a serviciului respectiv în sistemul electronic de programări”.
Această măsură urmează să fie implementată începând din primul trimestru al anului 2026.
De asemenea, autorii strategiei propun acordarea de stimulente pentru calitatea îngrijirilor şi performanţa lor, “integrate în modalitatea de plată a serviciilor şi monitorizate prin sistemele de raportare digitală existente şi dezvoltate de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi de către Ministerul Sănătăţii”, potrivit strategiei.
Alte stimulente urmează să fie introduse pentru înrolarea medicilor de familie şi a asistenţilor medicali comunitari în reţele teritoriale destinate managementului integrat al bolilor cronice, oferirea de servicii în mod integrat şi îmbunătăţirea coordonării îngrijirilor, inclusiv prin utilizarea managerului de caz şi a navigatorului de pacienţi.
Aceste stimulente sunt propuse în condiţiile în care strategie prevede constituirea de reţele teritoriale pentru furnizarea integrată a servicii de sănătate pentru principalele patologii cu impact negativ major în mortalitate şi dizabilitate.
Alte măsuri vizează revizuirea sistemului de stabilire a preţurilor medicamentelor, pentru a stimula prezenţa pe piaţă şi eliberarea medicamentelor generice şi biosimilare, precum şi pentru creşterea capacităţii naţionale de producţie.
“În privinţa medicamentelor inovative, sunt propuse măsuri care să asigure accesul rapid la terapii împotriva afecţiunilor grave şi fără alternativă terapeutică, la terapii medicale avansate, în condiţii de sustenabilitate bugetară”, arată documentul.
Printre aceste măsuri se numără simplificarea procedurilor pentru aprobarea studiilor clinice pe teritoriul României.
Strategia urmează să fie aprobată în 2023 de guvernul României. Elaborarea SNS va fi completată cu cinci masterplanuri regionale de servicii de sănătate pentru regiunile Centru, Sud-Est, Sud-Muntenia, Vest şi Bucureşti-Ilfov.
