Ministerul Sănătăţii intenţionează să extindă la nivel naţional programul de tromboliză intravenoasă pentru cazurile de accident vascular cerebral (AVC) acut, una dintre principalele cauze de deces în România, extinde lista medicamentelor de care beneficiază bolnavii şi fixează ţinte stricte de eficienţă şi rezultat, arată un proiect de ordin consultat de 360medical.ro.
În prezent, tromboliza intravenoasă pentru cazurile de AVC acut se realizează doar în câteva centre din România, astfel că mulţi pacienţi nu au acces la această procedură critică pentru salvarea de vieţi.
Tromboliza intravenoasă este o metodă terapeutică netraumatizantă, ce constă în injectarea unei substanţe trombolitice, care se administrează intravenos şi dizolvă cheagul de sânge care blocheaza circulaţia. Ca urmare a aplicării acestei proceduri, ţesutul cerebral parţial ischemiat nu se mai necrozează, astfel încât deficitul neurologic se remite complet.
Astfel, proiectul noului ordin modifică ordinul ministrului sănătăţii nr. 450/2015 privind aprobarea modului de administrare, finanţare şi implementare a acţiunilor prioritare pentru tratamentul intervenţional al pacienţilor cu accident vascular cerebral acut.
Ordinul aflat în vigoare în prezent stabileşte modul de administrare, finanţare şi implementare a acţiunilor prioritare pentru tratamentul intervenţional al pacienţilor cu accident vascular cerebral acut (AP-AVCAc) şi a constituit un colectiv de lucru al AP-AVCAc format din specialişti în specialitatea neurologie, pentru perioada 2015-2018.
Noul ordin stabileşte că acest colectiv de lucru, aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii pe baza propunerilor înaintate de către Societatea de Neurologie din România, va funcţiona şi în perioada 2019-2022.
În februarie 2018, colectivul de lucru al AP-AVCAc a analizat oportunitatea extinderii progrmaului naţional AP-AVC acut la nivelul întregii ţări, iar în 3 decembrie a discutat si a aprobat modificările comunicate Ministerului Sănătăţii, potrivit referatului de aprobare al proiectului de ordin.
“Scopul acesteor modificări şi completări este operaţionalizarea la nivel naţional a programului de tromboliză intravenoasă”, precizează referatul.
Proiectul noului ordin stabileşte mai multe măsuri pentru extinderea programului la nivel naţional.
Astfel, lista medicamentelor şi materialelor sanitare de care beneficiază bolnavii prin AP-AVCAc pentru fibrinoliza i.v. este extinsă şi cuprinde flacoane de activator tisular recombinant al plasminogenului (rtPA), teste pentru determinarea glicemiei şi a valorii INR pe dispozitive portabile cu utilizare pacientului potenţial eligibil pentru tromboliză intravenoasă, nicardipină şi urapidil.
Ordinul aflat acum în vigoare prevede, în lista medicamentelor şi materialelor sanitare de care beneficiază bolnavii, doar flacoane de activator tisular recombinant al plasminogenului (rtPA) şi perfuzor fluide.
De asemenea, proiectul stabileşte indicatori de eficienţă şi de rezultat mai stricţi în cazul acestei proceduri pentru AVC acut.
Astfel, în loc de “cost mediu/pacient critici cu accident vascular cerebral acut”, noul ordin prevede “cost mediu/pacient critici cu accident vascular cerebral acut, defalcate pe fiecare tip de intervenţie (fibrinoliză intravenoasă cu rtPA, trombectomie/tromboaspiraţie, angioplastie percutană cu implantare de stent pentru disecţii acute ale arterelor cervico-cerebrale embolizare de anevrism)”.
La indicatorii de rezultat, noul ordin prevede ca “intervalul de timp de la prezentarea pacientului la spital până la iniţierea trombolizei intravenoase (DTN), incluzând verificarea tuturor criteriilor de eligibilitate (clinice, imagistice şi de laborator) să fie mai mic de 60 minute la peste 50% dintre pacienţii trombolizaţi”, pe lângă registre naţionale pentru patologiile specifice şi ghiduri şi protocoale de diagnostic şi tratament actualizate periodic.
Ordinul aflat în vigoare în prezent prevede, la indicatorii de rezultat, doar registre naţionale pentru patologiile specifice, ghiduri şi protocoale de diagnostic şi ghiduri şi protocoale de tratament al pacienţilor critici.
Spitalele care derulează AP-AVCAc trebuie să dispună de serviciu de gardă de neurologie 7/7, 24/24, 1-2 paturi disponibile cu dotarea necesară pentru monitorizare cardiovasculară, personal calificat (cel puţin un medic neurolog specialist/primar, un medic specialist/primar în imagistică prin CT cerebrală, o asistentă şi o infirmieră disponibile pe tot parcursul programului gărzii) şi secţie de neurologie de urgenţă.
De asemenea, spitalele respective trebuie să asigure “accesul imediat de urgenţă şi prioritar din unitatea de primiri urgenţe la cel puţin un aparat de tomodensitometrie cerebrală - CT cerebrală, accesul imediat de urgenţă şi prioritar la laboratorul de urgenţă de hematologie şi biochimie, sau acces la dispozitive portabile pentru efectuarea cu urgenţă maximă a analizelor necesare conform protocolului specific acestui tip de tratament, ale căror rezultate sunt decisive pentru iniţierea sau nu a fibrinolizei în fereastra terapeutică menţionată”, menţionează proiectul de ordin.
Recent, preşedintele Societăţii de Neuroradiologie şi Radiologie Intervenţională, Gheorghe Iana, a declarat că peste o cincime (21,6%) dintre decesele înregistrate în prezent în România sunt generate de accident vascular cerebral.
Specialiştii consideră că în România există deficienţe majore în privinţa bolnavilor cu AVC.
”Principalele deficienţe în circuitul pacientului sunt în primul rând identificarea AVC-ului în zona deficitară cu personal medical, vorbim de zonele rurale. A doua mare deficienţă este reprezentată de distanţele mari între centrele specializate în stroke (AVC în limba engleză, n.r.)”, a afirmat Iana.
Alte deficienţe sunt legate de absenţa, în unele cazuri, a unui mijloc rapid de transport şi de distribuţia neuniformă în ţară a centrelor de AVC., care sunt grupate în oraşele universitare, unde există specialişti.
“În zonele în care nu avem, avem o mare problemă. Suportul de diagnostic imagistic redus este o altă problemă. În majoritatea spitalelor nu avem disponibilitate 24 din 24 de ore şi nici acces la un platou tehnologic şi nici specialişti care să facă un diagnostic, o perfuzie, o difuzie în acest interval”, a explicat Gheorghe Iana.
Alte deficienţe ţin de lipsa personalului specializat în radiologie intervenţională şi de lipsa unei curricule de pregătire în această specialitate.
Potrivit Societăţii de Neuroradiologie şi Radiologie Intervenţională, fondurile din programul AVC au scăzut în în ultimii ani. Astfel, dacă în 2016 s-au alocat 5,38 milioane euro, în 2017 suma a scăzut la 3,45 milioane euro, iar în 2018 tendinţa este de scădere.
