Ministerul Sănătăţii propune modificări la nivelul structurii şi atribuţiilor acţiunilor prioritare pentru tratamentul pacienţilor critici din secţiile de anestezie şi terapie intensivă (ATI) şi al celor cu infarct miocardic acut pentru perioada 2019-2023, prin două proiecte de ordin elaborate de instituţie.
Acţiunile prioritare pentru monitorizarea, tratamentul şi îngrijirea pacienţilor critici din secţiile ATI adulţi/copii şi terapie intensivă nou-născuţi (AP-ATI) se adresează pacienţilor critici din secţiile ATI adulţi/copii şi terapie intensivă nou-născuţi, finanţând costurile specifice pentru tratamentul acestor pacienţi care nu pot fi acoperite din fondurile obţinute pe baza contractelor cu casele de asigurări judeţene şi Casei de Asigurări de Sănătate a Armatei, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti (CASAOPSNAJ).
AP-ATI sunt destinate numai bolnavilor care nu au beneficiat pe parcursul spitalizării in secţii ATI de materiale sanitare specifice, dispozitive şi altele asemenea în cadrul programelor naţionale de sănătate curative finanţate de la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
Acţiunile prioritare pentru tratamentul pacienţilor cu infarct miocardic acut (AP-IMA), ale căror costuri nu pot fi acoperite din fondurile obţinute pe baza contractelor cu casele de asigurări judeţene, sunt elaborate, derulate şi finanţate de către Ministerul Sănătăţii şi se implementează prin spitalele cu structuri de cardiologie.
Proiectele de ordin elaborate de minister prevăd constituirea unui colectiv de lucru format din specialişti în specialitatea ATI (CL-ATI) pentru perioada 2019-2023, format din 3 membri numiţi şi 1 membru de drept – ultimul fiind un secretar de stat din Ministerul Sănătăţii.
CL-ATI urmează să coordoneze AP-ATI din punct de vedere ştiinţific şi metodologic la nivel naţional.
“În exercitarea atribuţiilor sale, CL-ATI formulează propuneri, fundamentări, analize, recomandări şi informări referitoare la AP-ATI, pe care le transmite Serviciului medicină de urgenţă”, se menţionează într-un proiect de ordin.
CL-ATI îşi desfăşoară activitatea în şedinţe organizate ori de câte ori este nevoie, la solicitarea ministrului Sănătăţii sau a secretarului de stat care are în coordonare AP-ATI.
Proiectul mai prevede că derularea şi monitorizarea AP-ATI la nivelul spitalului se realizează de către un coordonator desemnat de către managerul spitalului, sub condiţia confirmării acestuia de către CL-ATI.
Coordonatorul poate fi şeful de secţie sau un alt medic din cadrul structurii care derulează AP-ATI.
În ceea ce priveşte AP-IMA, Ministerul Sănătăţii propune, de asemenea, constituirea unui colectiv de lucru format din specialişti în specialitatea cardiologie (CL-IMA), format tot din trei membri numiţi şi unul de drept, în vederea coordonării din punct de vedere ştiinţific şi metodologic la nivel naţional al AP-IMA pentru perioada 2019-2023.
Proiectele de ordin sunt motivate de iniţiatori prin creşterea numărului de pacienţi critici care au nevoie de îngrijiri medicale în secţiile de ATI sau care au suferit un infarct acut de miocard şi au nevoie de îngrijiri medicale într-un laborator de cardiologie intervenţională, "precum şi din necesitatea optimizării acestor îngrijiri".
Un alt proiect de ordin elaborat de Ministerul Sănătăţii, prezentat în luna octombrie de 360medical.ro, prevedea constituirea unui nou colectiv de lucru pentru coordonarea acţiunii prioritare pentru tratamentul endoscopic al pacienţilor critici cu hemoragie digestivă superioară şi protezare endoscopică digestivă (AP-ENDO) în următorii 5 ani, în condiţiile în care vechiul colectiv a fost înfiinţat pentru perioada 2015-2018.
