Ministerul Sănătăţii pregăteşte o reorganizare importantă a programelor naţionale de sănătate, pe cele două componente, finanţate separat. Astfel, dispare programul naţional de supraveghere şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale şi a rezistenţei microbiene, iar programele de screening pentru diferite afecţiuni oncologice urmează să fie integrate într-un program naţional de screening pentru boli cronice cu impact asupra sănătăţii publice.
Măsura este cuprinsă într-un proiect de hotărâre de guvern (HG) elaborat de Ministerul Sănătăţii, care urmează să înlocuiască HG nr. 155/017 (privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2017 şi 2018, actualizată de mai multe ori).
Proiectul de act normativ propune reorganizarea programelor naţionale de sănătate publică, finanţate de Ministerul Sănătăţii, şi a programelor naţionale de sănătate curative, finanţate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
În noul proiect sunt propuse 13 programe naţionale de sănătate publică şi 14 programe naţionale de sănătate curative. Programele naţionale de sănătate publică au un buget total de 5,95 miliarde lei în 2022, iar cele curative - de 8,59 miliarde lei.
PROGRAMELE NAŢIONALE DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
Programele naţionale de sănătate publică propuse în noul proiect sunt: programul naţional de vaccinare, programul naţional de supraveghere şi control a bolilor transmisibile prioritare, programul naţional de prevenire, supraveghere şi control a infecţiei HIV/SIDA, programul naţional de prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei, programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă, programul naţional de securitate transfuzională, programul naţional de screening organizat pentru boli cronice cu impact asupra sănătăţii publice, programul naţional de sănătate mintală şi profilaxie în patologia psihiatrică, programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană, programul naţional de evaluare a statusului vitaminei D prin determinarea nivelului seric al 25-OH vitaminei D la persoanele din grupele de risc, programul naţional de tratament dietetic pentru boli rare, programul naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate şi programul naţional de sănătate a femeii şi copilului.
Spre deosebire de actuala structără a acestor programe, în noul proiect dispare programul naţional de supraveghere şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale şi a rezistenţei microbiene, precum şi de monitorizare a utilizării antibioticelor.
De asemenea, programele actuale de screening pentru anumite afecţiuni oncologice (de depistare precoce activă a cancerului de col uterin prin efectuarea testării Babeş-Papanicolaou şi de depistare precoce a cancerului prin determinarea markerilor tumorali la pacienţii din grupele de risc) sunt integrate într-un nou program amplu de screening, numit programul naţional de screening organizat pentru boli cronice cu impact asupra sănătăţii publice.
Acest nou program va avea, cel puţin în prima fază, patru componente: subprogramul de screening organizat pe baze populaţionale pentru cancerul de col uterin, subprogramul de screening organizat pe baze populaţionale pentru cancerul de sân, subprogramul de screening organizat pe baze populaţionale pentru cancerul colorectal şi subprogramul de screening organizat pe baze populaţionale pentru depistarea infecţiilor cronice cu virusuri hepatitice B/C/D.
"Acest demers este motivat de necesitatea asigurării cadrului legislativ pentru organizarea unităţilor de specialitate în vederea extinderii în viitor a acestor proiecte pilot, în conformitate cu metodologiile dezvoltate şi pilotate şi pentru a asigura implementarea obiectivelor prioritare ale Planului European de Cancer, transpus în România prin Planul Naţional de Cancer", se precizează în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
"Renunţarea la Programul naţional de depistare precoce a cancerului în regim de screening organizat, finanţat din bugetul Ministerului Sănătăţii, este motivată de existenţa surselor de finanţare suplimentare provenite din fonduri externe nerambursabile, care permit eficientizarea subrogramului de depistare precoce a cancerului de col uterin în regim de screening şi a nefuncţionalităţii subprogramului de depistare precoce a cancerului prin determinarea markerilor tumorali la pacienţii din grupele de risc, în regim de screening selectiv şi înlocuirea lui cu Programul naţional de screening organizat pentru boli cronice cu impact asupra sănătăţii publice", se mai arată în document.
PROGRAMELE NAŢIONALE DE SĂNĂTATE CURATIVE
Cele 14 programe naţionale de sănătate curative sunt: programul naţional de boli cardiovasculare, programul naţional de oncologie, programul naţional de tratament al surdităţii prin proteze auditive implantabile, programul naţional de diabet zaharat, programul naţional de tratament al bolilor neurologice, programul naţional de tratament al hemofiliei şi talasemiei, programul naţional de tratament pentru boli rare, programul naţional de sănătate mintală, programul naţional de boli endocrine, programul naţional de ortopedie, programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană, programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică, programul naţional de terapie intensivă a insuficienţei hepatice şi programul naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă.
La aceste programe, principala modificare este reorganizarea programului naţional de sănătate mintalăm care va avea o nouă structură cu 2 subprograme: subprogramul naţional de tratament al bolnavilor cu toxicodependenţă, precum şi de monitorizare a evoluţiei bolii, şi subprogramul naţional de intervenţii specializate acordate persoanelor diagnosticate cu tulburări din spectrul autist (TSA).
Această reorganizare este motivată de necesitate de a transpune dispoziţiile unui articol din legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, conform căruia “programele naţionale de sănătate curative care au drept scop asigurarea tratamentului specific în cazul bolilor cu impact major asupra sănătăţii publice, altele decât TBC şi HIV/SIDA şi transplant de organe, ţesuturi şi celule, precum şi acordarea de servicii medicale şi servicii conexe pentru persoanele diagnosticate cu tulburări din spectrul autist".
Subprogramul naţional de intervenţii specializate acordate persoanelor diagnosticate cu TSA vizează dezvoltarea de abilităţi cognitive şi competenţe emoţionale, dezvoltarea limbajului şi comunicării sociale, gestionarea comportamentelor patologice şi înlocuirea acestora cu comportamente adecvate vârstei, cu scopul creşterii funcţionalităţii persoanei cu TSA, potrivit iniţiatorilor proiectului.
