Acordul de împrumut între România şi Banca Mondială privind reforma sectorului sanitar, semnat în 2014, a fost modificat semnificativ la cererea părţii române. Astfel, din acord au dispărut prevederile privind "raţionalizarea reţelei de furnizare de servicii medicale prin consolidarea spitalelor-cheie" şi "redefinirea rolului spitalului în sistemul de sănătate, comasarea serviciilor şi reducerea numărului de spitale cu o singură specializare".
Noua formă a acordului, acceptată de Banca Mondială la solicitarea guvernului României – prin intermediul Ministerului Finanţelor -, a fost publicată joi în Monitorul Oficial, fiind aprobată în 20 decembrie prin hotărâre de guvern.
Acordul de împrumut a suferit deja modificări importante în 2017.
În prima formă a acordului, din 2014, proiectul era compus din următoarele părţi: raţionalizarea reţelei de spitale, întărirea îngrijirii în ambulatoriu, îmbunătăţirea administrării şi guvernării sectorului sanitar şi managementul proiectului, monitorizare şi evaluare.
În urma modificării din 2017, primele două părţi au fost comasate, însă principalele obiective au rămas “raţionalizarea reţelei de furnizare de servicii medicale prin consolidarea spitalelor-cheie care vor deveni coloana vertebrală a reţelelor de spitale” şi “sprijinirea îngrijirii secundare în ambulatoriu şi a asistenţei medicale primare şi diferite tipuri de îngrijiri medicale pe termen lung asigurate în prezent ca servicii spitaliceşti normale”.
Obiectivele urmau să fie asigurate prin îmbunătăţirea unor servicii medicale selectate, inclusiv săli de operaţie, unităţi de terapie intensivă, unităţi pentru arşi, unităţi de radioterapie, servicii de urgenţă (inclusiv sisteme de telemedicină de urgenţă) şi servicii de diagnostic (imagistică medicală), precum şi prin realizarea de lucrări de reabilitare în cadrul unităţilor medicale existente.
De asemenea, acordul aflat în vigoare până la începutul acestui an prevedea “redefinirea rolului spitalului în sistemul de sănătate, comasarea serviciilor şi reducerea numărului de spitale cu o singură specializare şi trecerea de la cele care funcţionează într-o locaţie compusă din mai multe clădiri la o singură clădire cu platforme integrate de diagnostic şi intervenţie”.
Acordul mai prevedea, printre obiective, dezvoltarea de centre publice pentru diagnostic şi tratament în ambulatoriu, transformarea unor spitale locale în centre de diagnostic şi tratament în ambulatoriu, precum şi îmbunătăţirea reţelei de screening pentru cancer prin crearea de centre de screening pentru cancer suplimentare, crearea a 8 unităţi mobile pentru screeningul cancerului şi îmbunătăţirea capacităţii tehnice a laboratoarelor regionale de patologie şi citologie.
Vechea formă a acordului mai prevedea întărirea şi extinderea îngrijirii paliative în sistem public.
Obiectivul general al acordului de împrumut este de a îmbunătăţi accesul la serviciile publice de sănătate din România, precum şi calitatea şi eficienţa acestora.
În noua formă a acordului de împrumut, intrată în vigoare de săptămâna aceasta, obiectivele sunt redefinite substanţial.
Astfel, proiectul este compus din următoarele părţi: întărirea furnizării de servicii medicale, îmbunătăţirea administrării şi guvernării sectorului sanitar şi managementul proiectului, monitorizare şi evaluare.
Prima parte are ca obiective principale “îmbunătăţirea accesului la şi a calităţii serviciilor selectate, pentru salvarea de vieţi omeneşti şi servicii de screening, prin consolidarea spitalelor-cheie care vor deveni principalul sprijin al reţelei de spitale şi îmbunătăţirea reţelei de screening pentru cancer prin asigurarea de bunuri, lucrări, servicii, altele decât cele de consultanţă, servicii de consultanţă şi instruire”.
Acestea au ca scop sprijinirea a trei categorii principale de activităţi: îmbunătăţirea serviciilor medicale pentru salavarea de vieţi omeneşti (cum ar fi serviciile medicale din săli de operaţii, unităţi de anestezie – terapie intensivă, unităţi pentru arşi, unităţi pentru pacienţi cardiaci critici, unităţi de radioterapie, unităţi de urgenţă sau servicii de diagnostic), realizarea lucrărilor de reabilitare pentru unităţile medicale existente şi construirea a 4 noi unităţi medicale mari, precum şi îmbunătăţirea reţelei de screening pentru cancer cervical.
În noua formă a acordului, planul de acţiuni convenit între guvern şi Banca Mondială în 2017, care prevedea mai multe obiective clare de realizat până la finalul anului 2018, este eliminat.
Acordul de împrumut semnat în 2014 prevede acordarea unei finanţări totale de 250 milioane euro de către Banca Mondială pentru reforma sectorului sanitar din România până în 2020.
Acordul prevede că Banca Mondială poate declanşa suspendarea şi anularea împrumutului în totalitate sau parţial, dacă guvernul nu respectă termenii acordului sau condiţiile generale aplicabile împrumutului.
De asemenea, în cazul nerespectării unei ţinte specifice, Banca Mondială poate lua în considerare suspendarea şi anularea din împrumut a 20 milioane euro.
Acordul de împrumut cu Banca Mondială a permis Ministerului Sănătăţii, printre altele, să cumpere echipamente computer tomograf şi RMN pentru dotarea spitalelor publice din România sau să achiziţioneze unităţi mobile de screening pentru cancerul de col uterin.
