Oamenii de ştiinţă au descoperit primul circovirus la om, implicat în hepatită. Până acum, circovirusurile au fost identificate doar la specii de animale.
O echipă multidisciplinară, formată din oameni de ştiinţă de la Institutul Pasteur, Spitalul Necker-Enfants Malades (AP-HP), Institutul Inserm, Université Paris Cité şi Şcoala Naţională Veterinară Alfort (EnvA) au identificat o specie de circovirus necunoscută anterior, botezată provizoriu circovirus uman 1 (HCirV-1).
Circovirusurile sunt o familie de virusuri ADN mici şi foarte rezistente, care au fost identificate iniţial în 1974 la diferite specii de animale, unde pot provoca probleme respiratorii, renale, dermatologice şi de reproducere. HCirV-1 este un virus nou, îndepărtat faţă de circovirusurile animale cunoscute.
S-a demonstrat că HCirV-1 a fost implicat în afectarea ficatului unui pacient care urmează un tratament imunosupresor. Această descoperire a primului circovirus uman, legat de hepatită, a fost publicată în numărul din februarie al revistei Emerging Infectious Diseases, al Centrelor pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC) din Statele Unite.
Deşi transmiterea virusurilor animale la oameni este raportată în mod regulat în literatura ştiinţifică, este rar ca un virus nou să fie identificat la un pacient în Europa, spun experţii.
„Pacienta avea o hepatită cronică inexplicabilă, cu puţine simptome. Făcuse un transplant inimă-plămân cu 17 ani în urmă şi de atunci fusese monitorizată în mod regulat. Am avut acces la un număr mare de probe de-a lungul mai multor ani şi, prin urmare, am putut identifica acest nou virus, care a fost complet neaşteptat”, explică Marc Eloit, unul dintre autiorii studiului, şef al laboratorului de descoperire a agenţilor patogeni la Institutului Pasteur şi profesor de virologie la Şcoala Naţională Veterinară Alfort (EnvA). Laboratorul său este specializat în identificarea agenţilor patogeni la pacienţii suspectaţi de infecţii severe de cauză necunoscută.
În martie 2022, în colaborare cu Departamentul de Microbiologie Clinică de la Spitalul Necker-Enfants Malades (AP-HP), au fost secvenţiate mostrele de ţesut patologic ale acestei paciente de 61 de ani care primeşte tratament imunosupresor, a cărei hepatită nu avea o cauză identificabilă, pentru a căuta secvenţe microbiene. Secvenţele de ARN (acid ribonucleic) extrase din ţesuturi au fost analizate şi comparate cu cele ale microbilor cunoscuţi.
„Scopul este de a identifica secvenţe de interes printre toate secvenţele obţinute, ceea ce este ca şi cum ai căuta un ac într-un car de fân!” spune omul de ştiinţă Marc Eloit.
Aceste mii de secvenţe de ARN au fost analizate în paralel folosind tehnici de secvenţiere de mare performanţă mNGS (secvenţiere metagenomică de generaţie următoare) şi algoritmi sofisticaţi. După excluderea etiologiilor comune, analiza a condus la identificarea unei specii de circovirus necunoscute anterior, denumită provizoriu circovirus uman 1 (HCirV-1).
Nicio altă secvenţă virală sau bacterianănu a mai fost identificată.
Implicarea HCirV-1 în hepatită a fost apoi demonstrată prin analiza probelor prelevate de la pacientă în anii anteriori, ca parte a tratamentului ei post-transplant. Rezultatele au arătat că genomul viral HCirV-1 a fost nedetectabil în probele de sânge din 2017 până în 2019. Apoi, concentraţia sa a atins vârful în septembrie 2021.
Cercetătorii au demonstrat apoi replicarea virală în celulele hepatice (2 până la 3% din celulele hepatice au fost infectate), indicând rolul HCirV-1 în afectarea ficatului: odată ce virusul a folosit resursele din celula hepatică pentru a se replica, distruge celula.
Din noiembrie 2021, în urma tratamentului antiviral, enzimele hepatice ale pacientului au revenit la niveluri normale, indicând sfârşitul citolizei hepatice.
Diagnosticarea hepatitei cu etiologie necunoscută rămâne o provocare majoră, aşa cum arată cazurile de hepatită acută raportate la copii în Regatul Unit şi Irlanda în aprilie anul trecut şi semnalate de OMS.
„Trebuie să ştim cauza hepatitei şi mai ales dacă este sau nu virală, pentru a putea oferi un tratament adecvat şi a monitoriza eficient pacienţii. Identificarea acestui nou virus, care este patogen la om, şi dezvoltarea unui test care poate fi efectuat de orice laborator spitalicesc, oferă un nou instrument pentru diagnosticarea şi monitorizarea pacienţilor cu hepatită”, subliniază Anne Jamet, de la departamentul de microbiologie clinică a spitalului Necker-Enfants Malades (AP-HP), afiliat la Inserm, care este şi co-autoare a studiului.
Deşi pentru unele circovirusuri care sunt patogeni pentru animale se pot administra vaccinuri, în special la porci, acesta este primul circovirus cunoscut care este patogen pentru oameni.
Simptomele pacientei au rămas uşoare; virusul a putut fi identificat deoarece a fost monitorizată îndeaproape după combinaţia de transplant.
Originea virusului – fie că circulă la om sau provine de la animal – nu a fost încă identificată, iar sursa infecţiei (contact, hrană etc.) rămâne necunoscută.
În urma acestei descoperiri, oamenii de ştiinţă au dezvoltat un test PCR specific care este acum disponibil pentru diagnosticul etiologic al hepatitei de origine necunoscută.
De asemenea, se află în dezvoltare şi un test serologic.
„Aceste rezultate arată valoarea acestui tip de analiză de secvenţiere în identificarea agenţilor patogeni noi sau neaştepţi. Este întotdeauna important pentru clinicieni să ştie dacă o infecţie este sau nu virală, astfel încât să poată adapta tratamentul în consecinţă. De asemenea, este esenţial să poată identifica un nou agent patogen atunci când o infecţie rămâne inexplicabilă, pentru a dezvolta un test de diagnostic, deoarece orice nou caz de infecţie umană cu un agent patogen emergent poate semnala începutul unui focar”, a concluzionat Marc Eloit.
Testul este disponibil pentru comunitatea medicală şi acum poate fi efectuat cu uşurinţă pentru alte cazuri de hepatită de origine necunoscută.
