Cercetătorii americani au dezvoltat o noua tehnică de diagnosticare care va permite o detectare mai rapidă şi mai precisă a bolilor.
O echipă de la universitatea Twin Cities din Minnesota au dezvoltat o nouă tehnică de diagnosticare care va permite o detectare mai rapidă şi mai precisă a bolilor neurodegenerative care afectează oamenii, cum ar fi Alzheimer şi Parkinson, şi a bolilor similare care afectează animalele, precum boala caşectizantă cronică (BCC) şi boala vacii nebune.
Metoda a fost descrisă într-un studiu publicat în Nano Letters, o revistă de top în domeniul nanotehnologiei publicată de Societatea americană pentru chimie, şi ar putea deschide noi posibilităţi pentru tratarea timpurie şi diminuarea acestor boli.
„Viziunea noastră este să dezvoltăm tehnici de diagnosticare ultra-sensibile şi puternice pentru o varietate de boli neurodegenerative, astfel încât să putem detecta biomarkerii din vreme, oferind poate mai mult timp pentru implementarea unor agenţi terapeutici care pot încetini progresia bolii", a declarat Sang-Hyun Oh, coautor principal al lucrării şi profesor universitar în cadrul departamentului de inginerie electrică şi informatică a universităţii din Minnesota.
Cercetătorii speră să contribuie astfel la îmbunătăţirea vieţii a milioane de persoane afectate de boli neurodegenerative.
Bolile neurodegenerative, la oameni, precum Alzheimer şi Parkinson, şi la animale, boala vacii nebune şi BCC (întâlnită pe scară largă la cerbi) au o trăsătură comună - acumularea de proteine cu defecte de pliere în sistemul nervos central.
Detectarea acestor proteine cu defecte de pliere este crucială pentru înţelegerea şi diagnosticarea acestor tulburări devastatoare, spun cercetătorii.
Cu toate acestea, metodele de diagnosticare existente, cum ar fi testul imunoenzimatic şi imunohistochimia, pot fi costisitoare, consumatoare de timp şi limitative în ceea ce priveşte specificitatea anticorpilor.
Metoda cercetătorilor de la universitatea din Minnesota, denumită Nano-QuIC (Nanoparticle-enhanced Quaking-Induced Conversion), îmbunătăţeşte semnificativ performanţa metodelor avansate de detectare a malformaţiilor proteice, cum ar fi testul RT-QuIC (Real-Time Quaking-Induced Conversion) de la NIH laboratoarele Rocky Mountain.
Metoda RT-QuIC presupune un amestec de proteine normale cu o cantitate mică de proteine cu defecte de pliere, care prin agitare declanşează o reacţie în lanţ care determină multiplicarea proteinelor şi permite detectarea acestor proteine neregulate.
Folosind mostre de ţesut de cerb, echipa de la universitatea din Minnesota a demonstrat că adăugarea de nanoparticule de silicat de 50 de nanometri la experimentele RT-QuIC reduce dramatic timpul de detecţie de la aproximativ 14 ore la doar patru ore şi creşte sensibilitatea de 10 ori.
Un ciclu tipic de detecţie de 14 ore înseamnă că un tehnician de laborator poate efectua un singur test pe zi normală de lucru. Cu un timp de detecţie de mai puţin de patru ore, cercetătorii pot efectua acum trei sau chiar patru teste pe zi.
Existenţa unei metode de detectare mai rapide şi foarte precise este deosebit de importantă pentru înţelegerea şi controlul transmiterii BCC o boală care se răspândeşte la căprioarele din America de Nord, Scandinavia şi Coreea de Sud, spun experţii.
Cercetătorii consideră că Nano-QuIC s-ar putea dovedi utilă în cele din urmă pentru detectarea şi la oma bolilor cu această malformaţie a proteinelor, în special a bolilor Parkinson, Creutzfeldt-Jakob, Alzheimer şi a sclerozei laterale amiotrofice (SLA).
„Testarea acestor boli neurodegenerative, atât la animale, cât şi la oameni, a reprezentat o provocare majoră pentru societatea noastră", spune Peter Larsen, coautor principal al lucrării şi profesor asistent în cadrul departamentului de ştiinţe veterinare şi biomedicale al universităţii din Minnesota.
Cercetarea îmbunătăţeşte foarte mult testele de generaţie următoare existente, le face mai sensibile şi mai accesibile, spun autorii.
(Credit foto articol: Sang-Hyun Oh Research Group, University of Minnesota)
