Memorandumul de înţelegere prin care Ministerul Sănătăţii va plăti 21,25 milioane euro către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) pentru ca instituţia internaţională să ofere suport tehnic în implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al României pe componenta Sănătate a intrat în vigoare, fiind publicat marţi în Monitorul Oficial. Documentul a fost aprobat săptămâna trecută de guvern, la peste patru luni după ce a fost semnat de Ministerul Sănătăţii şi reprezentanţii OMS.
Astfel, Executivul a aprobat hotărârea de guvern propusă de Ministerul Sănătăţii în luna august, care aprobă un memorandum de înţelegere dintre Guvern, reprezentat de Ministerul Sănătăţii, şi OMS privind suportul tehnic necesar în vederea implementării PNRR.
Potrivit anexelor de cost aprobate în cadrul PNRR, pentru componenta de asistenţă tehnică este prevăzut un buget total de circa 50 milioane euro.
Memorandumul de înţelegere cu OMS a fost încheiat în 10 iunie 2022 şi prevede o valoare totală a contribuţiei Ministerului Sănătăţii de 21,25 milioane euro, ce va fi achitată în 4 tranşe: un avans de 10 milioane euro în termen de 30 de zile de la semnarea memorandumului (47% din suma totală), 5,5 milioane euro până la 30 iunie 2023, 4,5 milioane euro până la 31 decembrie 2023 şi 1,25 milioane euro până la 30 iunie 2024.
În 8 august, OMS a emis o solicitare pentru achitarea de către Ministerul Sănătăţii a avansului de 10 milioane euro, “reprezentând 47% plată în avans pentru serviciile de asistenţă tehnică din partea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii”, se preciza în nota de fundamentare a actului normativ.
Suportul tehnic constă în furnizarea de asistenţă tehnică Ministerului Sănătăţii de către OMS în vederea îndeplinirii ţintelor şi jaloanelor aferente PNRR.
Astfel, experţii OMS vor acorda asistenţă tehnică pentru realizarea mai multor reforme în sistemul de sănătate din România, ce vizează creşterea capacităţii de gestionare a fondurilor publice de sănătate, îmbunătăţirea managementului serviciilor şi a managementului resurselor umane din sănătate şi realizarea sistemului de eHealth şi telemedicină.
În ceea ce priveşte capacitatea de gestionare a fondurilor publice de sănătate, “acţiunea îşi propune să elaboreze şi să disemineze un Plan de acţiune pentru calitatea îngrijirilor medicale şi o Agendă naţională privind siguranţa pacienţilor pentru România, care să cuprindă definiţii adecvate şi indicatori, asigurându-se totodată că principiile calităţii îngrijirilor medicale şi ale siguranţei pacienţilor sunt în centrul sistemului de sănătate românesc, precum şi monitorizarea şi raportarea evenimentelor critice cu impact asupra eficacităţii şi eficienţei clinice pentru a preveni şi reduce erorile”, menţiona nota de fundamentare a actului normativ.
De asemenea, experţii OMS vor ajuta partea română să stabilească indicatorii de performanţă şi de calitate care se vor utiliza pentru selecţia unităţilor sanitare ce vor beneficia de Fondul pentru calitatea sănătăţii şi să îmbunătăţească accesibilitatea serviciilor de sănătate, prin reducere procentului de persoane care raportează nevoi medicale neîndeplinite.
Referitor la realizarea sistemului de eHealth şi telemedicină, OMS va acorda asistenţă tehnică pentru redimensionarea, standardizarea şi optimizarea Platformei informatice a asigurărilor de sănătate (PIAS) şi pentru digitalizarea a 60 de instituţii cu responsabilităţi în domeniul sănătăţii şi a 200 de spitale publice (subordonate Ministerului Sănătăţii sau unităţilor administrativ teritoriale).
