Potrivit unor noi cercetări, persoanele care sforăie ar putea avea un risc crescut de cancer, boli cardiovasculare şi demenţă.
Oamenii de ştiinţă din Suedia au ajuns la concluzia că apneea obstructivă în somn, al cărei principal simptom este sforăitul, întrerupe aportul de oxigen, ceea ce alimentează tumorile, şi duce la formarea cheagurilor de sânge şi la pierderea celulelor creierului.
Apneea obstructivă în somn (AOS) afectează aproape 30 de milioane de americani, deşi potrivit Asociaţiei Medicale Americane, doar 6 milioane de cazuri sunt diagnosticate.
Afecţiunea face ca pereţii gâtului să se relaxeze şi să se îngusteze, ceea ce duce la întreruperea respiraţiei normală în timpul somnului. Persoanele supraponderale sunt deosebit de predispuse la OSA. Măsurile preventive includ pierderea în greutate sau purtarea unei măşti de dormit care introduce aer în partea din spate a gâtului.
Descoperirile, prezentate la reuniunea Societăţii Europene de Respiraţie (ERS), care a avut loc între 4-6 septembrie la Barcelona, se bazează pe trei studii din Europa.
„Se ştie deja că pacienţii cu apnee obstructivă în somn au un risc crescut de cancer, dar nu a fost clar dacă acest lucru se datorează sau nu apneei în sine sau unor factori de risc aferenţi cancerului, cum ar fi obezitatea, bolile cardiometabolice şi stilului de viaţă” a declarat într-un comunicat, dr. Andreas Palm, cercetător şi consultant senior la universitatea Uppsala, din Suedia.
„Descoperirile noastre arată că privarea de oxigen din cauza AOS este asociată independent cu cancerul”, mai precizează sursa citată.
Legătura dintre apneea obstructivă în somn şi cancer
Autorii studiului au analizat datele provenind de la 62.811 de suedezi, cu cinci ani înainte de începerea tratamentelor pentru apneea obstructivă în somn cu o mască CPAP (presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii). Cercetătorii au combinat datele cu informaţiile obţinute de la Registrul Naţional al Cancerului din Suedia, ţinând cont de dimensiunea corpului, alte probleme de sănătate şi statutul socio-economic.
Cercetătorii au reuşit să potrivească 2.093 de pacienţi cu apnee obstructivă şi cu un diagnostic de cancer descoperit înainte cu cinci ani înainte de diagnosticarea cu AOS, cu un grup de control de 2.093 de pacienţi cu AOS, dar fără cancer.
Severitatea a fost măsurată prin indicele de apnee hipopnee (AHI), care numără tulburările de respiraţie în timpul somnului, sau prin indicele de desaturare a oxigenului în somn (ODI), care măsoară de câte ori pe oră scade nivelul sângelui cu cel puţin trei procente timp de mai mult de zece secunde.
„Am descoperit că pacienţii cu cancer aveau AOS puţin mai severă, măsurată printr-o medie a indicelui de apnee hipopnee de 32 faţă de 30 şi un indice de desaturare a oxigenului de 28 faţă de 26”, a explicat dr Palm rezultatele.„În analiza ulterioară a subgrupurilor, ODI a fost mai mare la pacienţii cu cancer pulmonar (38 faţă de 27), cancer de prostată (28 faţă de 24) şi melanom malign (32 faţă de 25).
„Descoperirile acestui studiu evidenţiază necesitatea de a considera apneea de somn netratată ca un factor de risc pentru cancer şi ca medicii să fie atenţi la posibilitatea unui risc de cancer atunci când tratează pacienţii cu AOS”, a precizat dr. Palm.
„Cu toate acestea, extinderea screening-ului pentru cancer la toţi pacienţii cu AOS nu este justificată sau recomandată de rezultatele studiului nostru”, a mai precizat medicul.
Cercetătorii intenţionează să crească numărul de pacienţi pe care să-i monitorizeze în timp, pentru a studia posibilele influenţe ale tratamentului cu masca de somn CPAP asupra incidenţei cancerului şi supravieţuirii.
„Asocierea dintre AOS şi cancer este mai slabă, faţă de legătura cu bolile de inimă şi ale vaselor de sânge, rezistenţa la insulină, diabetul şi boala ficatului gras”, a mai precizat medicul, menţionând că este nevoie de mai multe cercetări asupra acestui „subiect important”.
Impactul apneei obstructive în somn asupra creierului
Un al doilea studiu a identificat o legătură între AOS şi declinul cerebral pe o perioadă de cinci ani. Studiul s-a bazat pe testele de somn efectuate la 358 de persoane cu vârsta peste 65 de ani din Elveţia. Au fost de asemenea evaluate funcţia cognitivă şi executivă globală, memoria verbală, limbajul şi percepţia vizuală a relaţiilor spaţiale.
„Am descoperit că AOS şi, în special, nivelurile scăzute de oxigen în timpul somnului din cauza apneei obstructive, au fost asociate cu o scădere mai mare a funcţiei cognitive globale, a vitezei de procesarea creierului, a funcţiei executive şi a memoriei verbale”, a declarat dr. Nicola Marchi de la universitatea Lausanne. „Am constatat, de asemenea, că bărbaţii cu vârsta mai mare de 74 de ani au prezentat un risc mai mare de declin cognitiv legat de apnee în somn, în cadrul unor teste cognitive specifice”, a mai spus medicul.
De exemplu, testul Stroop, care măsoară viteza de procesare şi funcţia executivă, a arătat o scădere mai accentuată a persoanelor cu vârsta de peste 74 de ani, comparativ cu participanţii mai tineri. Fluenţa verbală a arătat un declin mai abrupt la bărbaţi, dar nu şi la femei.
„Acest studiu demonstrează că severitatea apneei în somn şi a lipsei de oxigen pe timp de noapte contribuie la declinul cognitiv la bătrâneţe”, a precizat dr. Marchi.
Rezultatele studiului au mai arătat că apneea în somn a fost legată de o scădere a funcţiilor cognitive specifice, cum ar fi viteza de procesare a creierului, funcţia executivă şi memoria verbală, dar nu şi un declin al tuturor funcţiilor cognitive; de exemplu, limba şi funcţia vizual-spaţială nu au fost afectate.
„Persoanele cu AOS şi medicii ar trebui să ştie că apneea obstructivă de somn poate juca un rol în declinul cognitiv. De asemenea, până în prezent, nu s-a demonstrat în mod clar că tratamentul AOS cu presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii (CPAP) previne declinul cognitiv”, a precizat dr. Marchi.
„Studiul nostru sugerează că probabil nu toţi pacienţii cu AOS prezintă acelaşi risc pentru un declin cognitiv; probabil că există un subgrup de pacienţi, în special cei cu o deprivare nocturnă mai mare de oxigen, dar şi pacienţi mai în vârstă, bărbaţi, care ar putea prezenta un risc mai mare de declin cognitiv legat de AOS”, a mai precizat medicul.
Cercetătorii intenţionează să analizeze datele impactului AOS după zece ani, pentru a afla mai multe despre persoanele care prezintă cel mai mare risc de declin cognitiv. Dr. Marchi a precizat că efectuarea unui studiu controlat randomizat cu aceşti pacienţi pentru a investiga efectul CPAP asupra cogniţiei ar trebui să fie următorul pas.
Risc mai mare de cheaguri de sânge
Un al treilea studiu a arătat că pacienţii cu apnee obstructivă în somn mai severă, măsurată prin IAH şi markerii deprivării nocturne de oxigen, au mai multe şanse să dezvolte cheaguri de sânge (tromboembolism venos - TEV), care pot declanşa un ifarct sau AVC.
„Acesta este primul studiu care investighează asocierea dintre apneea obstructivă în somn şi incidenţa tromboembolismului venos neprovocat”, a declarat dr. Wojciech Trzepizur, de la spitalul universitar Angers, din Franţa.
„Am descoperit că persoanele care au avut mai mult de 6% din timpul nopţii niveluri de oxigen în sânge sub 90% din capacitatea normală, au avut un risc de aproape dublu de a dezvolta TEV în comparaţie cu pacienţii fără privare de oxigen. Sunt necesare studii suplimentare pentru a vedea dacă tratamentul adecvat pentru AOS, de exemplu tratamentul cu CPAP, ar putea reduce riscul de TEV la pacienţii cu deprivare marcată de oxigen pe timpul nopţii”, a mai spus medicul.
Rezultatele s-au bazat pe observarea a 7355 de pacienţi, urmăriţi timp de mai mult de şase ani, dintre care 104 au dezvoltat TEV.
„Aceste trei studii arată asocieri îngrijorătoare între apneea obstructivă în somn şi bolile importante care afectează supravieţuirea şi calitatea vieţii. Datele susţin relevanţa apneei de somn asupra cancerului, tromboembolismului venos şi sănătăţii mintale. Deşi nu pot dovedi că OSA provoacă oricare dintre aceste probleme de sănătate, oamenii ar trebui să fie conştienţi de aceste legături şi ar trebui să încerce să facă schimbări în stilul de viaţă pentru a-şi reduce riscul de AOS, de exemplu, prin menţinerea unei greutăţi sănătoase” a declarat profesorul Winfried Randerath, de la spitalul Bethanien al universităţii din Köln, Germania, care este şeful grupului de specialişti ERS pentru tulburările de respiraţie în somn, şi care nu a fost implicat în cele trei studii..
„Cu toate acestea, dacă se suspectează AOS, ar trebui sigur iniţiate un diagnostic şi un tratament sigur. Aşteptăm cu nerăbdare cercetări suplimentare care ar putea ajuta la clarificarea dacă într-adevăr AOS poate cauza unele dintre problemele de sănătate observate în aceste studii”, a mai precizat şeful Societăţii Europene de Respiraţie.
Photo credit: All Ear Plugs
