Predicţia morţii cardiace subite ar putea fi posibilă prin utilizarea inteligenţei artificiale (AI) şi analiza informaţiilor medicale din dosarele electronice de sănătate, potrivit unor cercetări preliminare efectuate de cercetători din Franţa. În plus, cercetătorii au reuşit să dezvolte un profil de risc personalizat al fiecăruia dintre indivizi, un instrument despre care au spus că ar putea fi folosit în viitor pentru a aborda riscurile individuale înainte ca o persoană să sufere un stop cardiac, ceea ce ar putea duce la prevenirea deceselor.
Predicţia morţii cardiace subite şi poate chiar abordarea prevenirii riscului de deces al unei persoane ar putea fi posibilă prin intermediul inteligenţei artificiale (AI) şi ar putea oferi noi strategii de prevenire şi de sănătate globală, potrivit unei cercetări preliminare care va fi prezentată la un Simpozion ştiinţific al Asociaţiei Americane a Inimii privind ştiinţa resuscitării.
Întâlnirea, care va avea loc în perioada 11-12 noiembrie, în Philadelphia, este un schimb global de prim rang al celor mai recente progrese legate de tratarea stopului cardio-respirator şi a leziunilor traumatice care pun în pericol viaţa.
Moartea cardiacă subită, o povară pentru sănătatea publică, reprezintă între 10% şi 20% din totalul deceselor.
„Este dificil de prevăzut riscul de deces din această cauză, iar abordările obişnuite nu reuşesc să identifice persoanele cu risc ridicat, în special la nivel individual", a declarat medicul Xavier Jouven, doctor în medicină, autorul principal al studiului şi profesor de cardiologie şi epidemiologie la Centrul de cercetare cardiovasculară Inserm U970 al Universităţii din Paris.
În noul studiu, cercetătorii francezi propun o nouă abordare care nu se limitează la factorii de risc cardiovascular obişnuiţi, ci cuprinde toate informaţiile medicale disponibile în dosarele electronice de sănătate.
Echipa de cercetători a analizat cu ajutorul AI informaţiile medicale din registrele şi bazele de date din Paris, Franţa, şi Seattle, Statele Unite, pentru 25.000 de persoane care au murit în urma unui stop cardiac subit şi 70.000 de persoane din populaţia generală, datele din cele două grupuri fiind comparate în funcţie de vârstă, sex şi zonă rezidenţială.
Datele, care au reprezentat peste 1 milion de diagnostice spitaliceşti şi 10 milioane de reţete de medicamente, au fost colectate din dosarele medicale cu până la zece ani înainte de fiecare deces.
Folosind inteligenţa artificială pentru a analiza datele, cercetătorii au construit aproape 25.000 de ecuaţii cu factori de sănătate personalizaţi, folosite pentru a identifica acele persoane care prezentau un risc foarte ridicat de moarte cardiacă subită.
Totodată, ei au dezvoltat un profil de risc personalizat pentru fiecare dintre persoanele din studiu.
Ecuaţiile de risc personalizate au inclus detaliile medicale ale unei persoane, cum ar fi tratamentul pentru tensiune arterială ridicată şi istoricul bolilor de inimă, precum şi tulburările mentale şi comportamentale, inclusiv abuzul de alcool.
Analiza a identificat acei factori care au cea mai mare probabilitate de a scădea sau de a creşte riscul de moarte cardiacă subită la un anumit procent şi interval de timp, de exemplu, 89% risc de moarte cardiacă subită în decurs de trei luni.
Analiza AI a reuşit să identifice persoanele care aveau un risc de a muri subit de peste 90% din, acestea reprezentând mai mult de un sfert din toate cazurile de moarte cardiacă subită.
Deşi echipa lucrează de aproape 30 de ani în domeniul predicţiei morţii cardiace subite, cercetătorii au fost surprinşi să atingă un nivel de precizie atât de ridicat.
Ei au descoperit că, factorii de risc personalizaţi sunt foarte diferiţi între participanţi şi provin adesea din domenii medicale diferite (un amestec de date neurologice, psihiatrice, metabolice şi cardiovasculare) - o imagine greu de surprins pentru ochii şi creierul medical al unui specialist într-un anumit domeniu
„În timp ce medicii dispun de tratamente eficiente, cum ar fi corectarea factorilor de risc, medicamente specifice şi defibrilatoare implantabile, utilizarea inteligenţei artificiale este necesară pentru a detecta la un anumit subiect o succesiune de informaţii medicale înregistrate de-a lungul anilor care vor forma o traiectorie asociată cu un risc crescut de moarte cardiacă subită", a declarat dr. Jouven, care este şi fondatorul Centrului de expertiză în moarte subită din Paris.
Cercetătorii speră că, pe baza listei personalizate a factorilor de risc, pacienţii vor putea colabora cu medicii lor pentru a-şi reduce aceşti factori de risc şi, în cele din urmă, pentru a diminua potenţialul de moarte cardiacă subită.
Printre limitările studiului cercetătorii indică faptul că, datele medicale colectate în dosarele electronice de sănătate includ uneori date indirecte, completate de aparţinători sau profesionişti medicali, cum ar fi în cazul persoanelor care suferă de tulburări cognitive, în loc de date brute. De asemenea, datele colectate pot fi diferite între ţări, ceea ce necesită o adaptare a modelelor de predicţie.
Constatările studiului sunt considerate preliminare până la evaluarea lor de către de comunitatea ştiinţifică şi publicarea lor într-o revistă cu profil medical.
