Se ştie de mai bine de un secol că femeile trăiesc mai mult decât bărbaţii. Dar o nouă cercetare arată că, cel puţin în Statele Unite, decalajul se măreşte de mai bine de un deceniu. Tendinţa este determinată, printre alţi factori, de pandemia de Covid-19 şi de epidemia de opioide.
Decalajul în ceea ce priveşte speranţa de viaţă între bărbaţii şi femeile americane este acum de aproape şase ani, cel mai mare de la mijlocul anilor 1990.
Pandemia şi supradozele de opiacee sunt factori-cheie în această diferenţă de gen în ceea ce priveşte longevitatea, au declarat cercetătorii de la Universitatea California din San Francisco (UCSF) şi de la facultatea de sănătate publică a Universităţii Harvard.
„Au existat numeroase cercetări privind scăderea speranţei de viaţă în ultimii ani, dar nimeni nu a analizat sistematic de ce diferenţa dintre bărbaţi şi femei s-a mărit din 2010 încoace", a declarat primul autor al studiului, dr. Brandon Yan, medic rezident la UCSF.
În 2021, decalajul dintre sexe în ceea ce priveşte speranţa de viaţă a crescut la 5,8 ani, cel mai mare decalaj din 1996 încoace, relatează autorii acestui studiu.
În 2010, diferenţa a fost cea mai mică din istoria recentă, de 4,8 ani.
Speranţa de viaţă în Statele Unite a fost de 76,1 ani în 2021. Aceasta este în scădere de la 78,8 ani în 2019 şi 77 de ani în 2020.
Cercetătorii au citat pandemia ca fiind cel mai mare factor în creşterea decalajului dintre sexe; aceasta a avut un impact mai mare asupra bărbaţilor.
Leziunile şi otrăvirile neintenţionate (în principal supradozele de droguri), accidentele şi sinuciderile au fost alte contribuţii.
Un alt factor al reducerii duratei de viaţă a americanilor: aşa-numitele „morţi din disperare". Aceasta este o aluzie la creşterea numărului de decese datorate unor cauze precum sinuciderea, tulburările cauzate de consumul de droguri şi bolile hepatice alcoolice. Acestea sunt adesea legate de dificultăţile economice, depresie şi stres.
„În timp ce ratele de deces din cauza supradozelor de droguri şi a omuciderilor au crescut atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, este clar că bărbaţii constituie o parte din ce în ce mai disproporţionată a acestor decese", a declarat Yan într-un comunicat al UCSF şi Harvard.
Cercetătorii au folosit date de la Centrul Naţional de Statistică în domeniul Sănătăţii din Statele Unite pentru a identifica cauzele de deces care au contribuit cel mai mult la reducerea speranţei de viaţă. Apoi, au examinat cât de mult au contribuit diferitele cauze la acest decalaj.
Dintr-o serie de motive, bărbaţii au avut mai multe şanse să moară de Covid în timpul pandemiei.
În urma rezultatelor studiului, cercetătorii au subliniat diferenţele în ceea ce priveşte comportamentele de sănătate, precum şi riscul de expunere la locul de muncă, reticenţa de a solicita asistenţă medicală, faptul că au fost în închisoare şi instabilitatea locuinţei.
De asemenea, au fost luate în considerare tulburările metabolice cronice, bolile mintale şi violenţa armată.
Constatările au fost publicate online luni, în revista JAMA Internal Medicine.
„Aducem noi perspective asupra unei tendinţe îngrijorătoare", spune dr. Yan.
Potrivit acestuia, cercetările viitoare ar trebui să ajute la concentrarea intervenţiilor de sănătate publică pentru a ajuta la inversarea acestui declin al speranţei de viaţă.
El a spus că descoperirile ridică întrebări cu privire la necesitatea de a dezvolta îngrijire specializată, cum ar fi în domeniul sănătăţii mintale, pentru bărbaţi.
Dr. Howard Koh, profesor în domeniul sănătăţii publice la Harvard şi unul dintre autorii studiului, a declarat la rândul său, că va fi necesară o monitorizare pentru a vedea dacă tendinţele se schimbă după 2021.
„Trebuie să urmărim îndeaproape aceste tendinţe pe măsură ce pandemia se retrage", a declarat el, indicând că ar trebui făcute investiţii semnificative în prevenţie şi îngrijire pentru ca această disparitate tot mai mare, să nu devină permanentă.
