Măsurarea unei molecule cheie din sânge i-ar putea ajuta pe medici să diagnosticheze dacă, sau în ce măsură, fluxul sanguin deficitar către creierul unui pacient contribuie la demenţă sau la probleme cognitive, potrivit unui nou studiu condus de un cercetător de la UCLA Health.
Degradarea vaselor mici cerebrale, o afecţiune frecvent marcată de deteriorarea celulelor care căptuşesc vasele de sânge din creier, este un factor major al problemelor cognitive şi al demenţei la adulţii în vârstă.
Cu toate acestea, poate fi dificil pentru medici să determine dacă tulburările cognitive ale unui pacient provin în mod predominant din cauza maladiei Alzheimer sau din probleme vasculare, cele mai frecvente două cauze ale demenţei.
În mod obişnuit, medicii se bazează pe examinările RMN sau pe tomografii computerizate pentru a detecta dovezi de leziuni cerebrale care să-i ajute să facă această determinare, dar şi atunci implică o serie de presupuneri.
În cadrul unei noi cercetări, publicate joi, în Alzheimer's & Dementia, cercetătorii au descoperit că pacienţii cu niveluri mai ridicate ale factorului de creştere placentară (PlGF) - o moleculă cheie implicată în formarea de noi vase de sânge/angiogeneză - au fost mai predispuşi la tulburări cognitive sau dovezi de leziuni cerebrale.
„Din punct de vedere istoric, studiile de diagnosticare a tulburărilor cognitive şi a demenţei au fost limitate la imagistica structurală a creierului, dar din ce în ce mai mult se recunoaşte faptul că putem folosi fluxul sanguin ca un instrument disponibil, dar imperfect, pentru a înţelege cine beneficiază la maximum de aceste instrumente de imagistică structurală şi funcţională”, a declarat profesorul asociat şi vicepreşedintele departamentului de cercetare în neurologie al UCLA, dr. Jason Hinman, autorul principal al studiului.
„De asemenea, ne poate spune cine ar putea fi cei mai buni candidaţi pentru unele dintre medicamentele emergente cu adevărat noi, disponibile pe piaţă pentru tratarea tulburărilor cognitive şi a demenţei”, a spus medicul.
Studiul reprezintă unele dintre primele rezultate de validare raportate de un grup de centre medicale universitare finanţate de Institutele Naţionale de Sănătate (NIH), din Statele Unite, ale căror lucrări de cercetare şi-au propus să identifice biomarkeri asociaţi cu factorii vasculari care stau la baza tulburării cognitive pentru a ajuta la fundamentarea diagnosticului şi tratamentului.
Consorţiul, cunoscut sub numele de MarkVCID, a fost format în 2016, după ce oamenii de ştiinţă au recunoscut că au nevoie de o mai bună cunoaştere a modului exact în care leziunile cerebrale vasculare contribuie la demenţă.
Oamenii de ştiinţă au identificat astfel, semnalizarea implicată în angiogeneză ca potenţiali biomarkeri, teoretizând că organismul ar putea răspunde la deteriorarea vaselor mici de sânge din creier prin intensificarea eforturilor de a creşte altele în loc.
Pentru acest studiu, cercetătorii s-au concentrat asupra unui singur semnal, respectiv PlGF, care a fost asociat anterior cu reglarea fluxului sanguin cerebral.
De asemenea, datele colectate de consorţiu au sugerat că acesta ar putea fi un biomarker util pentru identificarea pacienţilor cu tulburări cognitive şi demenţă datorate leziunilor cerebrale vasculare.
La UCLA şi în alte patru locaţii de cercetare, 335 de pacienţi au fost examinaţi prin imagistică cerebrală, teste cognitive şi recoltări de sânge.
Cercetătorii au descoperit că cei din cuartila superioară pentru măsurarea PlGF aveau de trei ori mai multe şanse de a avea tulburări cognitive sau demenţă în comparaţie cu cei din cuartila inferioară.
Fiecare unitate de creştere a nivelului PlGF total din sânge a fost, de asemenea, asociată cu o creştere cu 22% a probabilităţii de a avea tulburări cognitive şi cu o creştere cu 16% a probabilităţii de a avea dovezi imagistice ale bolii vaselor mici cerebrale.
„Adăugarea unui biomarker pe bază de sânge, asociat cu măsurile tradiţionale ale leziunilor vasculare, ar putea permite unui furnizor să fie capabil să distingă pacientul care are predominant demenţă Alzheimer, sau o contribuţie vasculară semnificativă”, a declarat dr. Hinman.
„În momentul de faţă, este un fel de presupunere a clinicianului. Acest studiu poate informa în mod direct această decizie de diagnosticare”.
Consorţiul de cercetare studiază în continuare dacă PlGF şi un pachet de alţi markeri angiogenici din sânge ar putea ajuta la estimarea unui risc de declin cognitiv viitor.
UCLA recrutează în continuare pacienţi, pentru studiile în curs de desfăşurare.
