Hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat, dietele nesănătoase şi poluarea aerului sunt cei mai mari factori responsabili de apariţia bolilor cardiovasculare (BCV). Potrivit unui nou raport publicat în Jurnalul Colegiului American de Cardiologie, bolile cardiovasculare se menţin pe primul loc în top, fiind principala cauză de deces la nivel mondial. În România, o persoană din 4, în 2021 se afla în evidenţa medicilor de familie cu o boală cardiovasculară.
Raportul „Povara globală a bolilor cardiovasculare şi a riscului: o busolă pentru sănătatea viitoare” a fost realizat graţie unei colaborări între Colegiul American de Cardiologie (ACC), Institutul pentru Valori şi Evaluare a Sănătăţii (IHME) şi Institutul National al Inimii, Plâmînilor şi Sângelui. Datele pentru acest raport au fost colectate din 204 ţări. Rezultatele au scos la iveală că boala cardiacă ischemică este cauza nr. 1 de deces cardiovascular în lume, fiind legată de 9,44 milioane de decese numai în 2021.
„Trebuie să continuăm să facem lumină asupra stării actuale a sănătăţii cardiovasculare pe tot globul. Sănătatea cardiovasculară are un impact major asupra calităţii vieţii noastre şi asupra sistemului de sănătate în ansamblu. Peste 80% din BCV pot fi prevenite. Cu această actualizare, măsurăm unele tendinţe globale alarmante şi revizuim intervenţiile actuale, care pot ajuta ţările să facă alegeri bune, bazate pe dovezi, pentru sistemele lor de sănătate”, a semnalat prof. dr. Gregory A. Roth, autor principal al studiului şi cardiologi la Universitatea din Washington.
Tensiunea arterială sistolică ridicată este considerată „factorul de risc modificabil principal pentru decesele cardiovasculare premature”, este una din concluziile raportului.
Dietele nesănătoase au fost legate de un total de 8 milioane de decese în 2021, inclusiv 6,58 milioane de decese cardiovasculare. Fructele, legumele, leguminoasele, cerealele integrale, nucile şi seminţele, laptele, fibrele şi calciul au fost enumerate ca unele dintre alimentele pe care oamenii nu le consumă suficient în mod regulat. În schimb, carnea roşie, carnea procesată, băuturile îndulcite cu zahăr şi sodiu au fost enumerate ca fiind alimentele pe care oamenii le consumă prea mult în mod regulat.
Raportul a examinat, de asemenea, impactul „profund” pe care l-a avut pandemia de COVID-19 asupra sănătăţii din întreaga lume.
„COVID-19 poate declanşa evenimente cardiovasculare acute, cum ar fi infarctele miocardice sau accidentele vasculare cerebrale, iar implicaţiile pe termen lung ale infecţiei cu COVID-19 asupra sănătăţii cardiovasculare sunt din ce în ce mai recunoscute”, au scris autorii.
„Spitalizările cardiovasculare au scăzut temporar în timpul pandemiei de COVID-19, ca răspuns la blocajele publice şi la măsurile de distanţare fizică, ridicând îngrijorări cu privire la patologiile cardiovasculare acute ratate, iar gestionarea bolilor cronice şi îngrijirea preventivă ar fi putut fi amânată. COVID-19 a amplificat disparităţile preexistente în furnizarea de asistenţă medicală pentru diverse populaţii. În mod colectiv, aceste consecinţe directe şi indirecte asupra sănătăţii ale pandemiei COVID-19 ar fi putut duce la creşterea poverii BCV la nivel de populaţie în unele locaţii”, se mai arată în studiu.
Topul primelor trei boli cardiovasculare în România
În România, o persoană din 4, în 2021 se afla în evidenţa medicilor de familie cu o boală cardiovasculară. Primele trei cele mai frecvent întâlnite afecţiuni cardiovasculare sunt: boala hipertensivă, boala ischemică a inimii şi bolile cerebro-vasculare.
Sănătatea cardiovasculară este o condiţie importantă care influenţează speranţa de viaţă, dar şi calitatea vieţii. ,,Ţara noastră, are dintre statele UE printre cei mai scăzuţi indicatori ai speranţei de viaţă la naştere. În anul 2021 în România era de 71,4 ani, aceasta situându-se sub media EU 27 (80,1 ani) cu 8,7 ani, dar şi sub valoarea din anul 2019 de 75, 6 ani. Cele mai frecvente cazuri de deces în România în 2020, au fost prin boli ale aparatului circulator, reprezentând 57 % din structura mortalităţii pe clase de boli”, arată datele Institutului Naţional de Sănătate Publică, care în parteneriat cu Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii, Societatea Română de Cardiologie, Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş, Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara şi Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România au implementat proiectul: „Totul pentru inima ta - Program de screening pentru identificarea pacienţilor cu factori de risc cardiovascular” - Contract nr. POCU/805/4/9/137424, proiectul cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020.
Boala ischemică a inimii şi boala hipertensivă sunt împreună responsabile în anul 2020 de 46% din mortalitatea influenţabilă prin tratament.
,,În contextul actual, în care problema majoră de sănătate publică care atrage atenţia la nivel global, inclusiv în ţara noastră este COVID 19, remarcăm că în România, proporţia cea mai mare de pacienţi decedaţi până la data de 6 noiembrie 2022 cu COVID 19 şi anume 71,5 % au avut afecţiuni cardiovasculare”, a precizat INSP, care în cadrul proiectului şi-a propus ca 165 001 persoane, dintre care minim 50% aparţinând grupurilor vulnerabile, să benefecieze de servicii de screening pentru factorii de risc cardiovascular, iar 900 de specialişti implicaţi în derularea screeningului, de programele de formare, în vederea asigurării unui înalt nivel de competenţe.
