Bolile de inimă pot creşte riscul de insuficienţă renală, este concluzia unui nou studiu care a urmărit peste 9000 de pacienţi. Îngrijorător este că acest risc este foarte mare, de 11 ori mai ridicat la cardiac comparativ cu persoanele care nu suferă de boli de inimă.
Cercetătorii de la Şcoala de Medicină Johns Hopkins au urmărit peste 9.000 de oameni şi au observat că cei care suferă de insuficienţă cardiacă, fibrilaţie atrială, boli coronariene şi accident vascular cerebral, au un risc mai mare de a dezvolta insuficienţă renală.
Niciunul dintre participanţii la studiu nu suferea de boli de inimă la începutul studiului. Pe parcursul unei monitorizări medii de aproape 18 ani, 1.270 au fost spitalizaţi cu insuficienţă cardiacă, 1.300 cu fibrilaţie atrială, 700 cu boli coronariene şi 600 cu accident vascular cerebral. Printre aceşti pacienţi, 210 au dezvoltat insuficienţă renală. Oamenii de ştiinţă americani au constatat că riscul de insuficienţă renală a fost de peste 11 ori mai mare la cardiaci, comparativ cu cei care nu sufereau de boli de inimă.
,,Persoanele cu antecedente de boli cardiovasculare ar trebui recunoscute ca o populaţie cu risc ridicat pentru insuficienţă renala", a declarat dr. Junichi Ishigami, de la Şcoala de Medicină Johns Hopkins din Baltimore, potrivit MedicineNet.com. Medicul, autor principal al studiului, a atras atenţia asupra faptului că doctorii ar trebui să conştientizeze că bolile cardiovasculare pot fi o condiţie importantă de risc şi să reducă la minimum tratamentele care sunt toxice pentru rinichi.
Cardiologii vorbeau până nu demult că riscul apariţiei insuficienţei cardiace (incapacitatea inimii de a pompa sângele către organe și țesuturi) este de 6 ori mai mare la pacienții cu hipertensiune arterială, în absența tratamentului. Creșterea presiunii în arterele organismului suprasolicită munca inimii. Intr-o primă etapă, inima se adaptează la valorile mari de presiune prin îngroșarea pereților săi (apare hipertrofia muşchiului inimii). În timp, muşchiul cardiac obosește și capacitatea de contracție a inimii scade. Funcţia rinichiului se deteriorează mai rapid la hipertensivi şi se poate ajunge la insuficienţă renală. La aceasta contribuie atât sclerozarea şi îmbătranirea precoce a nefronilor, cât şi posibila afectare a arterelor care duc sânge la rinichi.
