În momentul în România nu sunt suficienţi medici geneticieni. Practic, există un medic genetician este la aproape 2 milioane de persoane. ,,Nu ştiu dacă neapărat trebuie să avem chiar o strategie în ceea ce priveşte fiecare specialitate medicală. Strategia trebuie să fie în domeniul resurselor umane. Eu am privilegiul să am consilier unul dintre cei mai cunoscuţi geneticieni din România, pe domnul profesor Mihai Ioana, şi cu dânsul am pus la punct câteva elemente legate de dezvoltarea acestei specialităţi”, a afirmat ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, la conferinţa „Bolile rare în strategiile şi programele naţionale de sănătate” organizată de Alianţa Naţională pentru Boli Rare România (ANBRaRo) în cadrul proiectului european pentru dezvoltarea planurilor naţionale pentru boli rare - EUROPLAN (European Project for Rare Diseases National Plans Development).
De cei 22 de medici geneticieni, cât sunt în ţară, au nevoie pacienţii cu bolile rare, probabil mai mult decât pacienţii cu alte tipuri de patologie, dar "diagnosticul genetic în momentul de faţă se extinde pe foarte multe zone de patologii care ar trebui să beneficieze în viitor şi de medicina personalizată, legată direct de acest tip de diagnostic”, este opinia prof.dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii.
Oficialul crede că problema numărului mic de geneticieni nu se poate rezolva neapărat mărind numărul locurilor la rezidenţiat.
,,Numărul de locuri la rezidenţiat este un număr relativ, dacă nu are cine să-i înveţe pe aceşti oameni şi avem, din acest punct de vedere, un parteneriat cu cele 6 universităţi de Medicină şi Farmacie din România, care sunt constituite într-un consorţiu”, a explicat prof. Rafila.
"Lor li se adaugă facultăţile de medicină din celelalte universităţi din ţară, care au un profil multisectorial şi cu siguranţă un program care să ne permită progresul rapid în acest domeniu, mai ales că el nu se corelează doar cu nevoile pacienţilor. Cred că este şi un domeniu de avagadă care se corelează cu partea de cercetare şi de dezvoltare, care vine în, până la urmă, în interesul pacienţilor din România", a completat ministrul.
Potrivit prof. univ. dr. Rafila, accesul la studii clinice necesită astfel de specialişti.
,,Am făcut paşi importanţi din punct de vedere al legislaţiei în acest sens, dacă reuşim să aducem mai multe studii clinice în România, probabil că beneficiul va fi dublu din acest punct de vedere”, a afirmat ministrul Sănătăţii.
După ce că sunt puţini, aceşti specialiştii rămân toţi în centrele universitare şi unul dintr motive l-a expus prof. dr. Maria Puiu, medic genetician şi preşedintele Comitetului Naţional pentru Bolile Rare de la Ministerul Sănătăţii, într-un interviu video pentru 360medical.ro.
,,Fiecare spital judeţean trebuia să aibă un post de genetician pe care să-l scoată la concurs şi, sigur, între timp tinerii noştri specialişti ar fi ocupat aceste posturi pentru că sunt specialişti foarte buni cei care au ales să practice genetica şi am fi avut o situaţie mai bună a geneticii în ţară. Aceste judeţe nu au scos posturi la concurs”, a spus prof. univ.dr. Maria Puiu.
Tinerii geneticieni români fie virează spre altă specialitate, fie pleacă din ţară.
