Cercetările arată că boala ficatului gras pune în pericol sănătatea creierului

Cercetările arată că boala ficatului gras pune în pericol sănătatea creierului

Oamenii de ştiinţă au descoperit că acumularea de grăsimi în ficat poate duce la apariţia unor boli grave ale creierului.

Într-un studiu care examinează legătura dintre boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD) şi disfuncţia creierului, o echipă de oameni de ştiinţă de la Institutul de Hepatologie afiliat la King's College London, Marea Britanie, şi de la universitatea din Lausanne, Elveţia, a descoperit că acumularea de grăsime în ficat cauzează scăderea cantităţii de oxigen din creier şi inflamaţia ţesutului cerebral, ambele condiţii ducând la apariţia unor boli grave ale creierului.

NAFLD afectează aproximativ 25% din populaţie şi mai mult de 80% dintre persoanele cu obezitate morbidă. Mai multe studii au raportat efectele negative ale unei diete nesănătoase şi ale obezităţii asupra funcţiei creierului, totuşi se crede că acesta este primul studiu care leagă în mod clar NAFLD de deteriorarea creierului şi identifică o potenţială ţintă terapeutică.

Cercetarea, realizată în colaborare cu Inserm (Institutul Naţional Francez de Sănătate şi Cercetare Medicală) şi universitatea Poitiers, din Franţa, a implicat hrănirea şoarecilor cu două diete diferite.

Jumătate dintre şoareci au consumat o dietă cu cel mult 10% grăsime în aportul caloric, în timp ce aportul caloric al celuilalt grup de animale conţinea 55% grăsime, şi fiind menit să semene cu un regim cu alimente procesate şi băuturi dulci.

După 16 săptămâni, cercetătorii au efectuat o serie de teste pentru a compara efectele acestor diete asupra organismului şi, mai precis, asupra ficatului şi creierului.

Ei au descoperit că toţi şoarecii care consumaseră niveluri mai mari de grăsime au fost consideraţi obezi şi au dezvoltat NAFLD, rezistenţă la insulină şi disfuncţie cerebrală.

De asemenea, creierul şoarecilor cu NAFLD a suferit de niveluri mai scăzute de oxigen. Acest lucru se datorează faptului că boala afectează numărul şi grosimea vaselor de sânge ale creierului, care furnizează astfel mai puţin oxigen ţesutului, dar şi datorită celulelor specifice care consumă mai mult oxigen în timp ce creierul devine inflamat.

Aceşti şoareci au fost mai anxioşi şi au prezentat semne de depresie.Prin comparaţie, şoarecii care au consumat o dieta sănătoasă nu au dezvoltat NAFLD sau rezistenţă la insulină, s-au comportat normal, iar creierul lor a rămas complet sănătos.

„Este foarte îngrijorător să vedem efectul pe care acumularea de grăsime din ficat îl poate avea asupra creierului, mai ales că adesea acest proces începe lent şi poate exista mulţi ani fără ca oamenii să ştie ce se întâmplă”, a spus autorul principal al studiului, dr. Anna Hadjihambi.

Pentru a încerca să combată efectul periculos pe care NAFLD îl are asupra creierului, oamenii de ştiinţă au crescut şoareci cu niveluri mai scăzute ​​​​în întregul corp dintr-o proteină cunoscută sub numele de Monocarboxylate Transporter 1 (MCT1) - o proteină specializată în transportul substraturilor energetice utilizate de diferite celule pentru funcţia lor normală.

Când aceşti şoareci au fost hrăniţi cu aceeaşi dietă nesănătoasă, bogată în grăsimi şi zahăr ca şi cei din experimentul iniţial, ei nu au mai avut acumulări de grăsimi în ficat şi nu au prezentat niciun semn de disfuncţie cerebrală - fiind protejaţi de ambele afecţiuni.

„Identificarea MCT1 ca element cheie în dezvoltarea NAFLD, cât şi a disfuncţiei cerebrale asociate acesteia deschide perspective interesante”, a declarat profesorul Luc Pellerin, directorul unităţii de cercetare Inserm U1313 de la universitatea Poitiers, din Franţa, şi cercetător principal în studiu.

„Potrivit cercetătorilor, descoperirea evidenţiază mecanismele potenţiale care au loc în cadrul axei ficat-creier şi indică o posibilă ţintă terapeutică.

Cercetare subliniază faptul că reducerea cantităţii de zahăr şi grăsimi din dieta alimentară este importantă nu numai pentru combaterea obezităţii, ci şi pentru protejarea ficatului, pentru a menţine sănătatea creierului şi a minimiza riscul de a dezvolta afecţiuni precum depresia şi demenţa. în timpul îmbătrânirii, când creierul devine şi mai fragil, spun autorii studiului, care a apărut în Journal of Hepatology.

viewscnt