Cercetătorii au găsit „fântâna tinereţii”, un tratament anti-îmbătrânire bazat pe o genă identificată la persoanele centenare

Cercetătorii au găsit „fântâna tinereţii”, un tratament anti-îmbătrânire bazat pe o genă identificată la persoanele centenare

Oamenii de ştiinţă spun că un tratament inovator anti-îmbătrânire poate da înapoi cu un deceniu ceasul „vârstei biologice” a inimii.

O genă anti-îmbătrânire care se regăseşte în mod obişnuită la persoanele care trăiesc până la 100 de ani are capacitatea de a da înapoi cu 10 ani vârsta biologică a inimii umane, potrivit  unei echipe internaţionale de cercetători din Regatul Unit şi Italia. Oamenii de ştiinţă spun că pot transforma această mutaţie genetică într-un tratament care să ajute persoanele cu risc de boli de inimă.

O echipă de la universitatea din Bristol şi MultiMedica Group, din Italia, a descoperit că adulţii în vârstă cu longevitate excepţională poartă adesea gena mutantă sănătoasă BPIFB4.

Aceşti oameni trăiesc în mod regulat până la 100 de ani, şi locuiesc în aşa-numitele „zone albastre”, care includ Sardinia, în Italia, Okinawa, în Japonia, şi Loma Linda, în California, şi menţin de obicei o sănătate bună a inimii pe tot parcursul vieţii.

Oamenii de ştiinţă cred că gena BPIFB4 menţine inima tânără, protejând-o împotriva bolilor legate de vârstă, cum ar fi insuficienţa cardiacă.

Noul studiu a demonstrat că oamenii de ştiinţă sunt capabili să transfere această protecţie şi persoanelor care nu au gena, îmbunătăţindu-le sănătatea cardiovasculară.

Rezultatele arată că administrarea unei singure gene mutante anti-îmbătrânire la şoareci de vârstă mijlocie a oprit degradarea funcţiei inimii. La şoarecii în vârstă, gena le-a „întinerit” inimile cu echivalentul uman a 10 ani!

„Funcţia inimii şi a vaselor de sânge este afectată pe măsură ce îmbătrânim. Cu toate acestea, ritmul cu care apar aceste schimbări dăunătoare este diferit de la oameni”, spune liderul echipei Bristol, profesorul Paolo Madeddu, într-un comunicat al universităţii, publicat luni.

Potrivit acestuia, fumatul, alcoolul şi viaţa sedentară fac ca ceasul îmbătrânirii să fie mai rapid, ]n timp ce mâncatul sănătos şi exerciţiile fizice întârzie îmbătrânirea inimii.

Potrivit cercetătorilor, a avea gene bune, moştenite de la părinţi, poate ajuta de asemenea la menţinerea tinereţii şi sănătăţii.

Genele sunt secvenţe care codifică proteine, adenină (A), guanină (G), citozină (C), şi timină (T). Din întâmplare, unele dintre aceste proteine pot suferi mutaţii.

Majoritatea acestor mutaţii sunt nesemnificative, totuşi, ele poate face ca gena să funcţioneze mai rău sau mai bine, cum ar fi mutaţia anti-îmbătrânire pe care oamenii de ştiinţă au studiat-o pe celule umane şi şoareci mai bătrâni, în recenta cercetare.

Tratamentul anti-îmbătrânire funcţionează şi asupra inimii umane

Cercetarea de trei ani a examinat, de asemenea, modul în care acest potenţial tratament funcţionează asupra oamenilor, folosind celule cardiace studiate  în laborator.

Cercetătorii de la MultiMedica Group, din Milano, au administrat acestor celule cardiace, gena care provenea de la adulţi în vârstă cu antecedente de probleme cardiace severe. Autorii studiului au comparat apoi celulele cu cele ale pacienţilor sănătoşi.

„Celulele pacienţilor vârstnici, în special cele care sprijină construirea de noi vase de sânge, cunoscute sub numele de pericite, s-au dovedit a fi mai puţin performante şi mai îmbătrânite”, spune Monica Cattaneo primul autor al studiului şi cercetător la MultiMedica Group.

Potrivit acesteia, prin adăugarea genei/proteinei longevităţii în eprubetă, s-a observat un proces de întinerire cardiacă: celulele cardiace ale pacienţilor vârstnici cu insuficienţă cardiacă au reânceput să funcţioneze corect, dovedindu-se a fi mai eficiente în construirea de noi vase de sânge.

Purtătorii acestor gene transmit protecţia copiilor lor

Studiul mai arată că şi copiii persoanelor centenare poartă gena BPIFB4, ceea ce înseamnă că se vor bucura şi ei de o viaţă lungă şi sănătoasă.

Cercetătorii spun că studiul lor este primul care demonstrează că această protecţie este transferabilă persoanelor care nu poartă gena longevităţii.

Echipa de oameni de ştiinţă spune că pot exista şi alte mutaţii genetice care oferă aceeaşi protecţie sau chiar una mai mare împotriva îmbătrânirii, pe care nu au găsit-o încă. Deocamdată, echipa crede că această descoperire poate duce la noi tratamente care prelungesc durata de viaţă.

„Descoperirile noastre confirmă că gena mutantă sănătoasă poate inversa scăderea performanţei cardiace la persoanele în vârstă”, spune prof. Madeddu.

În prezent, cercetătorii sunt interesaţi să determine dacă administrarea proteinei în locul genei va avea aceleaşi efecte anti-îmbătrânire.

Terapia genică este utilizată pe scară largă pentru a trata bolile cauzate de gene care nu funcţionează corect. Cu toate acestea, un tratament bazat pe o proteină este mai sigur şi mai viabil decât terapia genică, spun autorii.

Descoperirile au fost publicate luna aceasta, în revista Cardiovascular Research.

viewscnt