Proiectul noului contract-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate a stârnit controverse încă de la lansarea primei versiuni, la finalul anului trecut. Refăcut de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), documentul este încă în dezbatere şi nu poate intra în vigoare la 1 aprilie, cum fusese planificat iniţial. Guvernul a decis să prelungească valabilitatea actualului contract-cadru până la 30 iunie 2023, urmând ca noul contract să intre în vigoare de la 1 iulie.
Prelungirea a fost aprobată printr-o hotărâre de guvern aprobată miercuri şi este necesară pentru a asigura continuitatea acordării asistenţei medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale în sistemul de asigurări sociale de sănătate în trimestrul al II-lea al anului.
În plus, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) prevede că un nou model de contract-cadru va fi finalizat până la jumătatea acestui an.
Actul normativ mai prevede că furnizorii de servicii conexe actului medical care desfăşoară activitate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate au obligaţia ca până la data de 30 iunie 2023 să facă demersurile necesare pentru utilizarea cardului naţional în procesul de acordare a serviciilor decontate de CNAS.
„La ora actuală am finalizat etapele de dezbateri publice, negocieri şi consultări pentru viitorul contract-cadru, care va cuprinde noutăţi importante pe toate domeniile de asistenţă medicală, dar mai ales pe asistenţa medicală primară, unde vor fi introduse noi instrumente de stimulare a serviciilor medicale de prevenţie şi de orientare a pacienţilor pentru depistarea precoce a bolilor şi pentru tratarea afecţiunilor ce pot fi abordate în ambulatoriu”, a declarat preşedintele CNAS, Adela Cojan.
Ultima variantă a contractului-cadru prevede “întărirea rolului medicului de familie în sistemul de sănătate, mai ales în depistarea precoce a bolilor cu impact major asupra stării de sănătate a populaţiei, prin acordarea de consultaţii preventive tuturor persoanelor înscrise pe lista acestuia”, menţionează CNAS.
De asemenea, proiectul îşi propune să stimuleze intrarea în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate a unui număr mai mare de medici de familie, prin modificarea numărului optim de persoane înscrise pe listele acestora.
Alte obiective sunt creşterea accesului persoanelor defavorizate din mediul rural la servicii de asistenţă medicală primară, prin extinderea stimulării financiare a medicilor de familie care aleg să practice în acest mediu, şi lărgirea accesului persoanelor la servicii medicale oferite în sistem ambulatoriu şi de spitalizare de zi, pentru a reduce presiunea asupra spitalelor.
Proiectul mai prevede posibilitatea acordării la distanţă a unor consultaţii pentru monitorizarea bolilor cronice, completarea pachetului de îngrijiri medicale la domiciliu pentru pacienţii care au suferit un atac vascular cerebral (AVC) şi introducerea dispozitivelor compresive în lista dispozitivelor decontate din bugetul CNAS.
O nouă reglementare vizează stimularea prescrierii de medicamente biosimilare, introducând o schemă de adopţie a produselor biosimilare la 50% din pacienţii aflaţi în terapie cu medicamente biologice.
CNAS susţine că această reglementare “ar permite tratarea a încă cinci pacienţi faţă de cei aflaţi în prezent în terapia celulara oncologică CAR-T”.
Proiectul elimină şi limitarea teritorială a acordării îngrijirilor medicale la domiciliu si a celor paliative, astfel încât pacientul să primească serviciile medicale la locaţia declarată, indiferent de casa de asigurări de sănătate la care este luat în evidență.
Măsura este propusă deoarece de multe ori pacienții imobilizați la pat sunt nevoiți să locuiască în perioada respectivă împreună cu rudele, într-un alt judeţ.
