Cercetătorii sugerează că o combinaţie între un medicament „promiţător" pentru Alzheimer şi unul pentru eliminarea cheagurilor de sânge din creier ar fi putut juca un rol în decesul unui pacient care a suferit un AVC în timp ce era tratat cu un medicament experimental împotriva demenţei, potrivit analizei autopsiei publicate miercuri. Autoritatea de reglementare pentru Alimente şi Medicamente (FDA) din Statele Unite urmează să decidă până vineri dacă aprobă medicamentul lecanemab pentru Alzheimer în cadrul programului său de revizuire accelerată.
Tratamentul de urgenţă cu un agent de eliminare a cheagurilor de sânge, denumit activator tisular de plasminogen, pentru un pacient care a suferit un AVC în timp ce era tratat cu medicamentul experimental lecanemab, pentru demenţa Alzheimer, a condus la o hemoragie cerebrală în cascadă şi la ruperea vaselor de sânge, şi s-a dovedit fatal pacientului, sugerează o analiză a autopsiei publicată miercuri.
O femeie de 65 de ani a decedat în noiembrie după ce a primit trei doze de medicament în cadrul unui studiu clinic de testare a medicamentului pentru Alzheimer, dezvoltat de companiile Eisai şi Biogen.
Producătorul de medicamente japonez Eisai a spus la acea vreme că informaţiile disponibile despre siguranţă indicau că terapia cu lecanemab nu a fost asociată cu un risc crescut de deces în general.
Activatorul tisular de plasminogen (t-PA) administrat intravenos pentru eliminarea cheagurilor este tratamentul indicat în spital pentru un AVC ischemic acut.
Medicamentul lecanemab este un anticorp conceput pentru a elimina depozitele de proteine beta-amiloid din creierul pacienţilor cu Alzheimer în stadiu incipient.
Rezultatele studiilor au arătat că medicamentul a redus rata de declin cognitiv cu 27% comparativ cu un placebo, medicamentul fiind considerat cea mai mare speranţă pentru tratarea demenţei Alzheimer, până în prezent.
Cercetătorii sugerează acum că această combinaţie între cele două medicamente ar fi putut juca un rol în decesul femeii.
„Numărul extins şi variaţia dimensiunilor hemoragiilor cerebrale la acest pacient ar fi neobişnuite ca să apară doar ca o complicaţie a t-PA legată exclusiv de amiloidul cerebrovascular”, au arătat cercetătorii de la facultatea de medicină a universităţii Northwestern din Chicago, într-o analiză publicată miercuri în New England Journal of Medicine.
foto: RMN şi rezultatele neuropatologice - Panoul A prezintă o secvenţă ponderată în funcţie de susceptibilitatea imagistică prin rezonanţă magnetică (RMN) în care sunt vizibile hemoragii intraparenchimatoase corticale multifocale extinse. Panoul B prezintă o secvenţă RMN T2 de inversiune-recuperare atenuată cu lichid (FLAIR) în care se observă edem cerebral extins cortical şi subcortical în asociere cu hemoragii multifocale, precum şi un infarct ischemic acut talamocapsular drept. Panoul C prezintă o secţiune coronală a emisferelor cerebrale fixate cu formol în care sunt prezente numeroase hemoragii intracerebrale corticale. Panoul D prezintă o secţiune reprezentativă colorată cu hematoxilină şi eozină a cortexului parietal stâng, în care este vizibil un vas de sânge cu probabilă angiopatie amiloidă şi infiltraţie histiocitară a peretelui vasului de sânge. Sunt prezente histiocitele multinucleate (vârful săgeţii) şi degenerarea fibrinoidă focală (săgeata). Panoul E prezintă colorarea imunohistochimică cu β-amiloid a unui vas de sânge cortical afectat de angiopatia amiloidă cerebrală. Amiloidul vascular este fragmentat, iar peretele vaselor de sânge prezintă infiltraţie de limfocite şi histiocite. Credit: New England Journal of Medicine
În studiul clinic, medicamentul lecanemab a mai fost asociat şi cu un tip periculos de imflamaţie a creierului la aproape 13% dintre pacienţi. Unii dintre aceştia au prezentat şi sângerare la nivelul creierului, cinci suferind macrohemoragii şi 14% suferind microhemoragii.
„Suntem de acord că acest caz ridică probleme importante în managementul pacienţilor cu boala Alzheimer”, au spus cercetătorii Eisai într-un răspuns la analiza Northwestern.
Ei au observat că pacientul decedat avea două copii ale unei gene despre care se ştie că poate creşte riscul de a dezvolta Alzheimer şi de inflamaţie a creierului în urma tratamentului cu o terapie anti-amiloid.
Autopsia a mai indicat hemoragie extinsă şi depozite de amiloid în creier, modificări neuropatologice ale bolii Alzheimer şi inflamaţie care implică depozite de amiloid în pereţii vaselor de sânge.
Un al doilea deces prin hemoragie cerebrală a fost raportat anul trecut la un bărbat în vârstă de 87 de ani, care era tratat cu lecanemab şi anticoagulantul Eliquis, utilizat pe scară largă.
Administraţia pentru Alimente şi Medicamente, FDA, din Statele Unite urmează să decidă până vineri dacă aprobă medicamentul lecanemab pentru tratarea demenţei Alzheimer în cadrul programului său de revizuire accelerată, care necesită dovada că un medicament poate avea impact asupra unui biomarker asociat cu o boală, în acest caz reducerea depozitelor de beta-amiloid din creier.
