În discursul privind starea Uniunii din septembrie 2022, preşedinta von der Leyen a anunţat o nouă iniţiativă privind sănătatea mintală, în contextul în care cetăţenii europeni subliniaseră faptul că sănătatea mintală reprezintă o preocupare majoră. De altfel, problemele de sănătate mintală au o dimensiune globală puternică, după cum s-a văzut în recenta strategie globală a UE în domeniul sănătăţii.
Comisia Europeană (CE) a lansat o iniţiativă intitulată ,,O abordare cuprinzătoare cu privire la sănătatea mintală” care este inclusă în Programul de lucru al Comisiei pentru 2023 în cadrul priorităţii „promovarea modului nostru de viaţă european”.
În primă fază, publicul şi părţile interesate cu privire la activitatea Comisiei au posibilitatea de a transmite observaţii şi de a participa în mod eficace la activităţile consultative.
,,Solicităm acestor grupuri să îşi exprime opiniile cu privire la modul în care Comisia înţelege problema şi cu privire la soluţiile posibile şi să ne ofere orice informaţie relevantă pe care ar putea să o deţină”, este apelul CE către asociaţiile de pacienţi europene.
Potrivit unui document publicat de CE, tendinţe precum schimbările tehnologice şi creşterea costului vieţii au un impact direct asupra sănătăţii mintale. Impactul pandemiei de COVID-19 şi al războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei au subliniat şi mai mult importanţa sănătăţii mintale. Aceşti factori au condus la un consens larg cu privire la faptul că toate componentele acţiunii UE trebuie reunite într-o singură iniţiativă.
Înainte de pandemie, datele au arătat că peste 84 de milioane de persoane (sau 1 din 6) din UE au fost afectate de boli psihice, cifră care a crescut aproape sigur de atunci. Aproximativ 5 % din populaţia în vârstă de muncă a avut o afecţiune gravă de sănătate mintală, în timp ce alte 15 % au fost afectate de boli mai comune, care au dus la reducerea perspectivelor de angajare, a productivităţii şi a veniturilor.
Tulburările mentale şi comportamentale sunt responsabile pentru aproximativ 4 % din decesele anuale din Europa şi reprezintă a doua cauză de deces în rândul tinerilor. Însă este posibil ca această cifră să fie subestimată: tabuurile, stigmatizarea, contextul cultural şi lipsa cunoştinţelor din domeniul sănătăţii mintale pot duce, de asemenea, la subraportare.
Potrivit documentului CE, sănătatea mintală s-a deteriorat şi mai mult de la începutul pandemiei de COVID-19 în general, dar impactul este deosebit de frapant în rândul tinerilor, al persoanelor în vârstă şi al altor grupuri vulnerabile.
Institutul European pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi a constatat că femeile au raportat niveluri mai scăzute de bunăstare mintală decât bărbaţii în fiecare dintre cele trei valuri ale pandemiei.
Conform OMS, 10 % din pacienţii cu COVID-19 care prezintă simptome de COVID de lungă durată manifestă adesea simptome neurologice şi niveluri mai ridicate de depresie şi anxietate. Pentru a ajuta sistemele de sănătate să răspundă mai bine nevoilor specifice ale pacienţilor cu COVID de lungă durată, inclusiv în domeniul sănătăţii mintale, Comisia a solicitat Grupului de experţi privind modalităţile eficiente de a investi în sănătate să elaboreze un aviz privind impactul sindromului post-COVID asupra sistemelor de sănătate.
Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei şi consecinţele acesteia asupra costului vieţii, noi factori de stres
Resortisanţii ţărilor din afara UE, cum ar fi refugiaţii din Ucraina, se pot confrunta cu provocări deosebite în materie de sănătate mintală din cauza experienţelor traumatice din ţara lor de origine sau atunci când se refugiază în UE.
Costurile directe şi indirecte ale sănătăţii mintale precare sunt estimate la peste 4 % din PIB. Aceste costuri se adaugă costurilor intangibile ale stresului emoţional, ale durerii şi ale suferinţei cu care se confruntă persoanele care suferă de o boală psihică de durată, precum şi persoanele apropiate acestora şi personalul medical care le oferă asistenţă.
Ce îşi propune să realizeze iniţiativa
Iniţiativa CE urmăreşte să promoveze o abordare cuprinzătoare şi orientată spre prevenire a sănătăţii mintale ca problemă de sănătate publică şi să integreze sănătatea mintală în politicile UE. Aceasta va stabili posibile direcţii de lucru viitoare, axându-se pe o valoare adăugată europeană clar definită pentru a facilita activitatea statelor membre şi a celor din prima linie.
