În România, 4,7% din populaţia adultă suferă de insuficienţă cardiacă, cea mai gravă afecţiune din spectrul bolilor cardiovasculare. ,,Majoritatea acestor bolnavi care se prezintă în Departamentul de primiri urgenţe cu fenomene de decompensare, de insuficienţă cardiacă ajung să fie internaţi în secţia de medicină internă”, a declarat conf. univ. dr. Camelia Diaconu, şefa Clinicii de Medicină Internă a Spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti, la prima ediţie a evenimentului Cardio360, o dezbatere online organizată de redacţia 360medical.ro, eveniment care face parte din seria conferinţelor 360 APT, Acces, politici şi terapii.
Conf. univ. dr. Camelia Diaconu, de la Spitalul Floreasca are două specializări: prima medicina internă şi a doua specialitate cardiologia. Din această perspectivă medicul a spus că pacienţii cu insuficienţă cardiacă sunt de cele mai multe ori complexi şi accesează serviciile de medicină internă.
,,Rar se întâmplă să consultăm un bolnav cu insuficienţă cardiacă şi care să aibă doar acest diagnostic. De cele mai multe ori sunt bolnavi care asociază numeroase comorbidităţi. Sunt bolnavi care consumă multe resurse ale sistemului de sănătate. Diagnosticul de insuficienţă cardiacă înseamnă de fapt risc foarte mare de deces în primii 5 ani de zile de la diagnostic. Aceşti pacienţi ajung să se reinterneze frecvent, fie pe secţiile de medicină internă, fie pe secţiile de cardiologie”, a precizat conf. univ. dr. Camelia Diaconu.
În opinia sa, bolnavul cu insuficienţă cardiacă trebuie abordat într-o echipă multidisciplinară, pentru că, pe lângă tratamentul medicamentos aceşti bolnavi nu de puţine ori au nevoie de intervenţii chirurgicale şi ajung şi în secţiile de chirurgie cardiovasculară.
,,În funcţie de etiologia insuficienţei cardiace există anumite cauze corectabile chirurgical ale acestei patologii. Aşadar, este un diagnostic sever, cel de insuficienţă cardiacă, întrucât odată stabilit, înseamnă că, de fapt, speranţa de viaţă a pacientului respectiv va fi una destul de redusă”, a subliniat medicul.
Conf. univ. dr. Camelia Diaconu a vorbit în cadrul dezbaterii despre rolul pe care-l joacă magneziul în insuficienţa cardiacă şi despre utilizarea preparatelor pe bază de magneziu la pacienţii cardiovasculari.
„În general, există o serie de patologii cardiovasculare la care deficitul de magneziu constituie un factor de risc sau un factor de evoluţie nefavorabilă, dacă nu se corectează. Mă refer aici, de exemplu, la impactul deficitului de magneziu asupra tulburărilor de ritm cardiac, întrucât deficitul de magneziu va creşte riscul apariţiei aritmiilor supraventriculare sau ventriculare. Şi există studii care evidenţiază faptul că deficitul de magneziu creşte riscul apariţiei de exemplu aritmiei extrasistolice, supraventriculare sau ventriculare, creşte riscul apariţiei fibrilaţiei atriale. De fapt, magneziul este un antagonist al calciului. Are acest efect de antagonizare a calciului, ceea ce înseamnă că intervine asupra tonusului vascular, având un efect uşor vasodilatator astfel încât chiar şi ghidul Societăţii Europene de Cardiologie şi mă refer la ghidul de Hipertensiune arterială include corectarea deficitului de magneziu ca şi măsură adjuvantă sau măsură de corectare a stilului de viaţă la pacientul cu hipertensiune arterială tocmai prin acest efect uşor hipotensor. De asemenea, la bolnavii cu hipertensiune arterială aflaţi sub medicaţie anti-hipertensivă cu diverse clase terapeutice, adăugarea magneziului la schema terapeutică va conduce la un control mai bun al valorilor tensiunii arteriale”, a afirmat conf. univ. dr. Camelia Diaconu.
În cazul persoanelor cu insuficienţa cardiacă, acestea prezintă frecvent deficit de magneziu.
,,Diureticele încă reprezintă o terapie de bază pentru bolnavul cu insuficienţă cardiacă, aceştia fiind bolnavi congestivi, cu edeme, cu fenomene de retenţie hidrosalină. Şi atunci folosim destul de mult diuretice pe perioade îndelungate, uneori chiar în doze mari, astfel încât tratamentul acesta cronic cu medicamente diuretice va creşte riscul apariţiei unor tulburări electrolitice, din care face parte şi hipomagnezia. Corectarea lor este foarte importantă pentru a ameliora prognosticul unui bolnav cu cu insuficienţă cardiacă cronică”, a semnalat conf. univ. dr. Camelia Diaconu.
