Un studiu derulat de Universitatea din Missouri-Columbia a scos la iveală o relaţie „bidirecţională” între problemele gastrointestinale şi simptomele internalizate la copiii şi adolescenţii cu autism. Potrivit cercetătorilor, simptomele par să se influenţeze reciproc simultan. Descoperirile ar putea influenţa cercetările viitoare din medicina de precizie care vizează dezvoltarea unor tratamente personalizate pentru a ameliora durerile persoanelor cu autism care se confruntă cu probleme gastrointestinale.
Copiii cu tulburări de spectru autist tind să se confrunte cu probleme gastrointestinale, cum ar fi constipaţia şi durerile de stomac mult mai des decât ceilalţi copii. Unii experimentează şi alte simptome de interiorizare în acelaşi timp, inclusiv stres, anxietate, depresie şi retragere socială. Până acum, niciun studiu nu a examinat relaţia cauzală dintre simptomele gastrointestinale şi simptomele de internalizare.
„Cercetările au arătat că problemele gastrointestinale sunt asociate cu un răspuns crescut la stres, precum şi cu agresivitatea şi iritabilitatea la unii copii cu autism. Acest lucru se întâmplă probabil pentru că unii copii cu autism nu sunt capabili să-şi comunice verbal disconfortul gastrointestinal, precum şi modul în care se simt în general, ceea ce poate fi extrem de frustrant. Scopul cercetării noastre este de a afla ce factori sunt asociaţi cu problemele gastrointestinale la indivizi. cu autism, astfel încât să putem proiecta tratamente pentru a ajuta aceşti indivizi să se simtă mai bine”, a declarat prof. Brad Ferguson, la Şcoala de Profesii din Sănătate de la Universitatea din Missouri, Centrul Thompson pentru Autism şi Tulburări de Neurodezvoltare şi Departamentul de Radiologie din cadrul Facultăţii de Medicină.
În cadrul studiului, Ferguson şi echipa sa au analizat datele de sănătate de la peste 620 de pacienţi cu autism de la Centrul MU Thompson pentru Autism şi Tulburări de Neurodezvoltare al Universităţii din Missouri. Toţi aveau vârsta sub 18 ani şi sufereau de probleme gastrointestinale.
Apoi, echipa a examinat relaţia dintre problemele gastrointestinale şi simptomele internalizate, cum ar fi stresul, anxietatea, depresia şi retragerea socială. Ferguson a explicat că descoperirile oferă mai multe dovezi cu privire la importanţa „axei intestin-creier”, sau a conexiunii dintre creier şi tractul digestiv, în tulburările gastro-intestinale la persoanele cu autism.
„Semnalele de stres din creier pot modifica eliberarea de neurotransmiţători precum serotonina şi norepinefrina în intestin, care controlează motilitatea gastrointestinală. Stresul afectează, de asemenea, echilibrul bacteriilor care trăiesc în intestin, numit microbiotă şi poate modifica funcţionarea gastrointestinală. Apoi, intestinul trimite semnale înapoi la creier, iar asta poate duce, la rândul său, la sentimente de anxietate, depresie şi retragere socială. Apoi ciclul se repetă”, a explicat Ferguson, potrivit ScienceDaily.com.
În opinia cercetătorului, este necesară o echipă interdisciplinară de specialişti pentru a ajuta la rezolvarea acestei probleme complexe şi pentru a dezvolta tratamente în continuare.
Ferguson colaborează cu David Beversdorf, neurolog la Centrul Thompson pentru Autism şi Tulburări de Neurodezvoltare, care studiază şi problemele gastrointestinale la persoanele cu autism. Într-un studiu recent, medicul neurolog a ajutat la identificarea biomarkerilor ARN specifici legaţi de probleme gastrointestinale la copiii cu autism.
„În mod interesant, studiul lui Beversdorf a descoperit relaţii între microARN care sunt legate de comportamentul de anxietate după stres prelungit, precum şi depresie şi tulburări gastrointestinale, oferind unele dovezi convergente cu constatările noastre comportamentale”, a mărturisit Ferguson.
Acum, Ferguson şi Beversdorf lucrează împreună pentru a vedea efectele unui medicament care reduce stresul asupra problemelor gastrointestinale într-un studiu clinic.
„Scopul nostru este să dezvoltăm în cele din urmă un test rapid care să ne spună ce tratament este probabil să funcţioneze pentru ce subgrupuri de pacienţi, pe baza semnăturii lor unice de biomarkeri, inclusiv markeri de stres, compoziţia bacteriilor intestinale. În acest fel, putem oferi tratamentele potrivite pacienţilor la momentul potrivit,” a precizat prof. Ferguson.
Cercetătorii de la Centrul Medical al Universităţii Duke au creat o aplicaţie pentru telefoanele mobile inteligente care poate detecta cu succes simptomele autismului la copiii mici, sugerând astfel că tehnologia ar putea deveni într-o zi un instrument de screening timpuriu ieftin şi uşor de folosit.
