Examenele RMN făcute adolescenţilor care s-au îmbolnăvit de COVID-19 dezvăluie faptul că stresul dat de boală le-a îmbătrânit creierele. Un nou studiu sugerează că stresul legat de pandemie nu afectează doar sănătatea mintală, ci şi structura creierului.
Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Stanford au analizat examenele RMN ale copiilor înainte şi în timpul pandemiei şi a constatat că creierele lor prezintă semne de îmbătrânire accelerată pe imagistică.
„Ştim deja din cercetările la nivel mondial că pandemia a afectat negativ sănătatea mintală a tinerilor, dar nu ştiam dacă este ceva ce le făcea fizic creierului”, a explicat Ian Gotlib, primul autor al studiului şi profesor de psihologie la Şcoala de Ştiinţe Umaniste şi Ştiinţe de la Universitatea Stanford.
Cercetătorii nu şi-au propus iniţial să examineze impactul pandemiei asupra creierului adolescenţilor, dar după ce au observat modul în care depresia îi afectează pe adolescenţi care au avut COVID în timpul pubertăţii, la nouă luni după începerea acelei cercetări, s-au orientat spre a studia modul în care COVID-ul a afectat structura creierului la adolescenţi.
Aceasta a inclus o comparaţie a scanărilor RMN pe 163 de copii obţinute înainte şi în timpul COVID. Experţii au observat grosimi corticale reduse, un volum mai mare al hipocampului şi a amigdalei şi o vârstă mai avansată a creierului pe scanările obţinute în timpul pandemiei în comparaţie cu cele efectuate înainte.
Experţii au explicat că până acum, acest tip de accelerare a creşterii vârstei creireului la adolescenţi a fost observat doar la copiii care au experimentat adversităţi extreme, cum ar fi violenţa, neglijarea, disfuncţia familiei etc.
Rămâne de văzut dacă aceste schimbări sunt permanente sau cum s-ar putea manifesta în termeni de sănătate emoţională sau comportamentală în viitor pentru tinerii implicaţi, au sugerat autorii.
„Vârsta lor cronologică va ajunge în cele din urmă la „vârsta creierului”? Dacă creierul lor rămâne în permanenţă mai în vârstă decât vârsta lor cronologică, nu este clar care vor fi rezultatele în viitor”, a spus Gotlib.
„Pentru un bărbat de 70 sau 80 de ani, te-ai aştepta la unele probleme cognitive şi de memorie bazate pe modificări ale creierului, dar ce înseamnă pentru un tânăr de 16 ani dacă creierul lui îmbătrâneşte prematur?” Acestea sunt întrebări pe care Gotlib intenţionează să le cerceteze în continuare cu aceeaşi cohortă de copii pe termen lung.
