După ce au analizat 23 de ani de studii la care au participat peste 30.000 de copii sub 12 ani, experţii au ajuns la concluzia că timpul petrecut în faţa televizorului sau jucând jocuri pe calculator are efecte măsurabile şi pe termen lung asupra funcţiilor cerebrale ale acestora. Cercetările demonstrează însă şi unele efecte pozitive.
Analiza dovezilor a implicat 33 de studii care au utilizat tehnologia neuroimagistică pentru a măsura impactul tehnologiei digitale asupra creierului copiilor cu vârsta sub 12 ani. Rezultatele au fost publicate joi, în revista Early Education and Development.
Cercetarea constată că timpul petrecut în faţa ecranului duce la modificări în cortexul prefrontal al creierului, care stă la baza funcţiilor executive, cum ar fi memoria de lucru şi capacitatea de a planifica sau de a răspunde în mod flexibil la situaţii.
De asemenea, s-a constatat un impact asupra lobului parietal, care ne ajută să procesăm atingerea, presiunea, căldura, frigul şi durerea; lobul temporal, care este important pentru memorie, auz şi limbaj; şi lobul occipital, care ne ajută să interpretăm informaţiile vizuale.
Cu toate acestea, cercetătorii nu pledează pentru limitarea timpului petrecut în faţa ecranului, despre care spun că poate duce la confruntări. În schimb, ei îndeamnă factorii de decizie politică să ajute părinţii să navigheze în lumea digitală prin promovarea unor programe care să sprijine dezvoltarea pozitivă a creierului.
„Ar trebui să fie recunoscut atât de educatori, cât şi de îngrijitori că dezvoltarea cognitivă a copiilor poate fi influenţată de experienţele lor digitale", spune autorul corespondent al studiului, profesorul preşedinte Hui Li, de la facultatea de educaţie şi dezvoltare umană, din cadrul universităţii de educaţie din Hong Kong.
Echipa de cercetare, care a inclus, pe lângă experţi de la Universitatea de Educaţie din Hong Kong, şi specialişti de la Universitatea Normală din Shanghai (China) şi de la Universitatea Macquarie (Australia), a dorit să afle cum afectează activitatea digitală plasticitatea - sau maleabilitatea - creierului în perioadele critice de dezvoltare.
Se ştie că dezvoltarea vizuală are loc în principal înainte de vârsta de opt ani, în timp ce perioada-cheie pentru dobândirea limbajului este până la 12 ani.
Oamenii de ştiinţă au sintetizat şi evaluat studiile privind utilizarea digitală a copiilor şi dezvoltarea cerebrală asociată, publicate între ianuarie 2000 şi aprilie 2023, cu vârste ale participanţilor de la şase luni în sus.
Mediile bazate pe ecran au fost cele mai frecvent utilizate de participanţi, urmate de jocuri, scene vizuale virtuale, vizionare şi editare video şi utilizarea internetului sau a tabletei.
Lucrarea concluzionează că aceste experienţe digitale timpurii au un impact semnificativ asupra formei creierului copiilor şi asupra funcţionării acestuia.
Acest lucru a fost considerat ca având şi un potenţial pozitiv, dar majoritar negativ.
De exemplu, în unele studii au fost observate efecte negative în ceea ce priveşte modul în care timpul petrecut în faţa ecranului influenţează funcţiile cerebrale necesare pentru atenţie, abilităţile de control executiv, controlul inhibitor, procesele cognitive şi conectivitatea funcţională.
Alte studii au sugerat că un timp mai mare petrecut în faţa ecranului este asociat cu o conectivitate funcţională mai scăzută în zonele creierului legate de limbaj şi control cognitiv, ceea ce ar putea afecta negativ dezvoltarea cognitivă.
De asemenea, s-a constatat că utilizatorii de dispozitive de tip tabletă au avut o funcţie cerebrală şi sarcini de rezolvare a problemelor mai proaste.
În patru studii s-a constatat că utilizatorii de jocuri video şi utilizatorii de internet de nivel ridicat produc modificări negative în zonele creierului, având un impact asupra scorurilor de inteligenţă şi a volumului creierului.
Iar „utilizarea intensivă a mijloacelor de comunicare" în general s-a dovedit a avea un impact potenţial asupra procesării vizuale şi a regiunilor cu funcţii cognitive superioare.
Cu toate acestea, au existat şase studii care au demonstrat cum aceste experienţe digitale pot avea un impact pozitiv asupra funcţionalităţii creierului unui copil.
Unul dintre studii a constatat îmbunătăţirea capacităţii de concentrare şi de învăţare în lobul frontal al creierului, în timp ce, un alt studiu a sugerat că jocurile video pot creşte cererea cognitivă, îmbunătăţind potenţial funcţiile executive şi abilităţile cognitive ale copiilor.
În general, echipa profesorului Li a concluzionat că factorii de decizie politică trebuie să acţioneze pe baza acestor constatări pentru a sprijini practica bazată pe dovezi pentru profesori şi părinţi.
„În primul rând, ar trebui să fie recunoscut atât de educatori, cât şi de îngrijitori că dezvoltarea cognitivă a copiilor poate fi influenţată de experienţele lor digitale. Ca atare, aceştia ar trebui să ofere îndrumare, implicare şi sprijin adecvat pentru utilizarea dispozitivelor digitale de către copii".
„Este imperativ ca factorii de decizie să elaboreze şi să execute politici bazate pe dovezi empirice pentru a proteja şi a spori dezvoltarea creierului la copii în timp ce aceştia navighează în era digitală. Acest lucru ar putea implica oferirea de resurse şi stimulente pentru crearea şi examinarea intervenţiilor digitale menite să consolideze dezvoltarea creierului la copii", a precizat autorul principal al analizei, dr. Dandan Wu de la Universitatea de Educaţie din Hong Kong.
O limitare a studiului, comentează autorii, este lipsa cercetărilor în acest domeniu, „care s-ar putea datora faptului că acest subiect este nou şi emergent, iar tehnologiile de cercetare sunt, de asemenea, în evoluţie".
În plus, „această analiză de amploare", adaugă ei, „nu a abordat întrebări cheie, cum ar fi dacă utilizarea digitală timpurie (de exemplu, timpul petrecut în faţa ecranului) sau procesele cognitive (adică experienţa de învăţare) sunt cele care au determinat schimbarea funcţiei şi structurii creierului şi dacă există efecte diferite în funcţie de tipurile de echipamente digitale şi de modul de utilizare".
Prin urmare, autorii recomandă ca cercetările viitoare să exploreze tehnici precum cercetarea longitudinală privind impactul ecranelor asupra funcţiilor cerebrale.
