Judeţul Timiş se confruntă cu o "explozie" a cazurilor de varicelă, după ce în perioada restricţiilor nu au mai fost cazuri confirmate, potrivit Spitalului de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie "Victor Babeş" din Timişoara.
Astfel, în ultima săptămână au fost evaluaţi câte trei-patru pacienţi pe zi, iar doi copii sunt internaţi din cauza unor complicaţii.
Timp de doi ani, după debutul pandemiei de Covid-19, nu a fost înregistrat niciun caz de varicelă în judeţul Timiş, ca urmare a restricţiilor impuse de autorităţi, cum ar fi purtarea măştii şi izolarea, care au limitat şi transmiterea altor boli infecţioase.
Totuşi, majoritatea pacienţilor cu varicelă investigaţi în ambulatoriul spitalului au dezvoltat o formă uşoară de boală, care nu a necesitat internare.
Unul dintre copiii spitalizaţi a dezvoltat o encefalită, dar starea lui este stabilă, iar cel de-al doilea este internat pentru monitorizare şi investigaţii suplimentare, având un sindrom febril prelungit.
Potrivit medicilor, primele simptome sunt cele de subfebrilitate (temperatură de 37-37,5 grade) sau chiar febră (38-39 grade), oboseală, dureri de cap, indispoziţie, stări de rău şi apetit diminuat. După cel mult două zile de la apariţia primelor semne de boală, apar petele roşii pe corp care se transformă în vezicule pline cu lichid.
"În evoluţie normală, dacă nu este ruptă, vezicula scade în volum treptat în 12-24 de ore, începând din centru, apoi se turteşte prin reducerea conţinutului, care se resoarbe. În a treia sau a patra zi, vezicula se usucă şi se transformă în crustă. Unele elemente eruptive trec direct în stadiul de crustă. Este important ca bolnavul să fie izolat pentru a nu transmite mai departe virusul", spune dr. Adelina Marinescu, medic infecţionist în cadrul spitalului din Timişoara, citată de Agerpres.
În majoritatea cazurilor nu este necesară evaluarea în spital, pacienţii rămânând în evidenţa şi monitorizarea medicului de familie, dar sunt şi cazuri în care pacienţii au dezvoltat o complicaţie şi a fost necesară monitorizarea atentă a acestora. Encefalita se manifestă prin vărsături cauzate de hipertensiune craniană, instabilitate în mers şi dureri de cap.
Şi adulţii pot dezvolta forme severe de boală, care se manifestă printr-o suprainfecţie la nivelul pielii şi care poate duce, dacă nu este tratată cu antibiotice, la septicemie.
Vaccinarea este cea mai bună metodă de protejare. Dacă boala apare la adulţi vaccinaţi în copilărie, aceştia au de obicei forme uşoare.
Varicela sau vărsatul de vânt este o boală infecto-contagioasă care duce la apariţia unor vezicule pe corp. Virusul care cauzează varicela se transmite pe cale respiratorie, prin aer sau prin contact direct cu persoana infectată.
Boala este întâlnită cel mai frecvent iarna şi primăvara, dar în ultimii ani se poate constata o extindere a perioadei în care apar asemenea cazuri.
Perioada de incubaţie variază între 10 şi 21 de zile, în majoritatea cazurilor este însă de două săptămâni. Contagiunea maximă este cu două-trei zile înainte de apariţia erupţiei pe corp, dar continuă şi în timpul formării veziculelor până în momentul în care se desprinde ultima crustă.
