Cazurile de cancer de sân, colorectal şi alte tipuri de cancer sunt în creştere la persoanele de 20, 30 şi 40 de ani. „Aceştia sunt oameni în floarea vârstei”, spun experţii. Ce se întâmplă?
În ultimii 10 ani, ratele de cancer colorectal în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 25 şi 49 de ani au crescut în 24 de ţări diferite, inclusiv în Marea Britanie, Statele Unite, Franţa, Australia, Canada, Norvegia şi Argentina.
Primele concluzii ale investigaţiei, prezentate de o echipă internaţională la congresul Uniunii Internaţionale pentru Controlul Cancerului (UICC) de la Geneva din septembrie 2024, sunt îngrijorătoare.
Cercetătorii de la American Cancer Society (ACS) şi de la Agenţia Internaţională pentru Cercetarea Cancerului din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) au analizat date din 50 de ţări pentru a înţelege această tendinţă îngrijorătoare de creştere a cazurilor de cancer la adulţii tineri.
În 14 dintre aceste ţări, tendinţa de creştere a fost observată numai la adulţii tineri, ratele la adulţii mai în vârstă rămânând stabile.
Rezultatele sunt cele mai recente dintr-o serie de studii care descriu o creştere similară a unei serii de mai multe cancere la tineri.
„Atât pentru ei, cât şi pentru noi, este adesea de neînţeles, pentru că cine şi-ar putea imagina că o persoană sănătoasă în vârstă de 40 de ani ar putea dezvolta acest tip de malignitate?" a declarat Eileen O'Reilly, medic oncolog gastrointestinal la Centrul de Cancer Memorial Sloan Kettering din New York, pentru BBC.
Cancerul de sân este o formă de cancer în care tendinţa de creştere a cazurilor este evidentă. Un nou raport al ACS a constatat că, în timp ce decesele cauzate de cancerul de sân la femei au scăzut cu aproximativ 10 % în ultimul deceniu, ratele de incidenţă sunt în creştere cu 1 % pe an în general - şi cu 1,4 % pe an pentru femeile sub 50 de ani.
Pe baza investigaţiilor epidemiologice, se pare că această tendinţă a început în anii 1990.
Un studiu a constatat că incidenţa globală a cancerului cu debut precoce a crescut cu 79% între 1990 şi 2019, iar numărul de decese cauzate de cancer la persoanele tinere a crescut cu 29%.
Un alt raport publicat în revista The Lancet Public Health a descris modul în care ratele de incidenţă a cancerului în Statele Unite au crescut constant între generaţii în 17 tipuri diferite de cancer, în special în rândul generaţiilor X şi millenialilor.
Problema cancerelor cu debut precoce a devenit atât de îngrijorătoare încât organizaţii importante precum UICC doresc să sensibilizeze medicii generalişti cu privire la această tendinţă, pentru a se asigura că semnele de alarmă sunt detectate în rândul pacienţilor tineri.
„Un medic care ascultă o persoană de peste 60 de ani care vorbeşte despre dificultăţi de evacuare a scaunelor, se simte obosită şi balonată, va lua aceste simptome mult mai în serios decât o persoană tânără de 30 de ani care este activă şi nu se încadrează în profilul tipic al unei persoane cu cancer”, spune Sonali Johnson, şefa departamentului de conştientizare de la UICC.
„S-ar putea să o pună pe seama sindromului colonului iritabil sau a stresului de la locul de muncă, aşa că există o mulţime de cazuri în care simptomele oamenilor sunt respinse în loc să fie trimişi pentru analize de sânge sau o colonoscopie”, indică ea.
Specialiştii în cancer spun că pacienţii care prezintă boli precum cancerul pancreatic, o boală în care majoritatea persoanelor sunt diagnosticate la vârsta de 70 de ani, sunt uneori cu zeci de ani mai tineri decât s-ar aştepta de obicei.
„Nu este neobişnuit pentru mine să văd pe cineva sub 40 de ani cu cancer pancreatic”, spune dr. O'Reilly. „Se întâmplă aproape săptămânal, ceea ce este înfricoşător. Aceştia sunt oameni aflaţi în floarea vârstei, care îşi întemeiază o familie şi au toate motivele să trăiască. Implicaţiile pentru societate sunt profunde”, comentează medicul cu îngrijorare.
În timp ce oncologii au considerat de obicei cancerele la persoanele tinere ca fiind în primul rând o consecinţă a factorilor de risc ereditari, cum ar fi mutaţiile genelor BRCA1 şi BRCA2 în cazul cancerului de sân, tot mai mulţi pacienţi nu au o predispoziţie genetică evidentă.
Dr. O'Reilly afirmă că, în majoritatea cazurilor cu debut precoce pe care le vede, nu există o explicaţie genetică evidentă, iar atunci când sunt studiate în laborator, tumorile pacienţilor cu vârste de 20, 30 sau 40 de ani par a fi mai agresive în comparaţie cu un pacient tipic cu cancer pancreatic în vârstă de 70 de ani.
Medicul spune că acest lucru face adesea ca prognosticul acestora să fie foarte slab, chiar dacă pacientul este într-o stare de sănătate bună.
„Sunt mai tineri, mai în formă şi pot suporta adesea mai bine intensitatea tratamentului, dar unii au o formă extrem de agresivă de cancer pancreatic, care provoacă un declin accelerat”, spune ea. „Atât pentru ei, cât şi pentru noi, specialiştii, este adesea de neînţeles, pentru că cine şi-ar putea imagina că o persoană sănătoasă de 40 de ani ar putea dezvolta acest tip de malignitate?”
Pe lângă faptul că recunosc această tendinţă, specialiştii în cancer simt un sentiment tot mai mare de urgenţă pentru a încerca să afle care sunt factorii care o determină.
Autorii studiului Lancet au comentat că, dacă acest tipar continuă, ar putea creşte în cele din urmă povara bolii în viitor, oprind şi chiar inversând decenii de progrese în domeniul sănătăţii publice în combaterea cancerului.
Aşadar, ce se întâmplă?
Unii cercetători au sugerat că anumite componente din alimentele ultraprocesate ar putea juca un rol în declanşarea inflamaţiei şi deteriorarea ADN-ului în colon.
Poate cea mai evidentă explicaţie indică rolul obezităţii şi al sindromului metabolic, afecţiuni care au fost asociate cu creşterea riscului de cancer prin creşterea inflamaţiei în întregul organism şi prin dereglarea căilor hormonale cheie.
Un studiu recent a constatat că acumularea excesului de greutate corporală între vârstele de 18 şi 40 de ani este asociată cu un risc mai mare de până la 18 tipuri diferite de cancer, în timp ce raportul Lancet a constatat că 10 dintre cele 17 tipuri de cancer a căror prevalenţă creşte în rândul tinerilor americani sunt afecţiuni maligne legate de obezitate, cum ar fi cancerul renal, ovarian, hepatic, pancreatic şi al vezicii biliare, precum şi mielomul.
„Dovezile generale indică schimbarea stilului de viaţă”, spune dr. Shuji Ogino, profesor de patologie şi epidemiologie la Universitatea Harvard, care a investigat creşterea numărului de cancere cu debut precoce.
Fiecare dintre noi are mii de variante genetice, explică specialistul, dintre care unele dau un risc crescut foarte mic de cancer, care creşte însă atunci când este combinat cu unele schimbări de mediu.
„Ştim că a mânca prea mult zahăr şi alimente procesate, a avea glicemia constant ridicată şi a deveni rezistent la insulină creşte nu numai riscul de diabet, ci şi de cancer”, indică patologul.
Dar obezitatea singură nu reprezintă întreaga poveste.
Dr. O'Reilly spune că mulţi dintre pacienţii tineri cu cancer pancreatic pe care îi vede sunt în formă şi aparent sănătoşi, fără explicaţii clare pentru motivul stării de rău.
„Cu siguranţă, întotdeauna mă frapează faptul că lucrurile tradiţionale la care ne gândim de cele mai multe ori nu se aplică acestor oameni”, spune ea. „Ei par adesea sănătoşi, plini de viaţă şi extrem de apţi fizic”.
El crede că acest lucru poate reflecta apariţia unor substanţe cancerigene diferite, care au atras anterior mai puţină atenţie.
În timp ce epidemiologii s-au concentrat mult timp asupra legăturii dintre fumat şi cancer, prevalenţa fumatului a scăzut semnificativ în ultimele decenii, OMS constatând că, la nivel mondial, doar unul din cinci adulţi consumă produse din tutun în prezent, comparativ cu unul din trei în 2000.
În schimb, dr. Ogino este de părere că o legătură mult neglijată este schimbarea tiparelor de somn din întreaga lume care a avut loc în 50-100 de ani.
Un studiu a constatat că durata medie a somnului copiilor şi adolescenţilor a scăzut cu 60 de minute pe noapte între 1905 şi 2008, în timp ce munca în schimburi a devenit tot mai răspândită în ultimele decenii în Australia, China, Japonia, Europa şi America de Nord şi de Sud.
O analiză din 2021 care a folosit date din studiul longitudinal britanic privind îmbătrânirea, o bază de date care conţine informaţii de la peste 10.000 de persoane cu vârsta de peste 50 de ani, a constatat o asociere între calitatea slabă a somnului şi riscul mai mare de cancer.
Unii oameni de ştiinţă au susţinut chiar că expunerea aproape permanentă la lumina artificială, fie prin iluminatul stradal, fie prin intermediul telefoanelor mobile şi al tabletelor, reprezintă o nouă substanţă cancerigenă prin declanşarea unor perturbări ale ceasului biologic al organismului, lucru care a fost legat de cancerul de sân, de colon, ovarian şi de prostată.
Studiile au sugerat chiar că expunerea continuă la lumină în timpul orelor de noapte prin munca în schimburi poate facilita dezvoltarea cancerului prin scăderea nivelului hormonului melatonină.
„Suntem expuşi foarte mult la lumina artificială pe timp de noapte, chiar de când suntem bebeluşi”, spune dr. Ogino. Şi în Japonia, de exemplu, o parte substanţială a populaţiei stă trează până la miezul nopţii în fiecare noapte. Munca în schimburi a devenit mai frecventă cu lucruri precum magazinele deschise 24 de ore din 24, indică el.
În acelaşi timp, dr. Ogino crede că este puţin probabil să existe un singur factor de risc implicat în multe dintre aceste cazuri de cancer cu debut precoce, şi că, mai degrabă, excistă un cumul de factori care converg către apariţia bolii.
Combinate cu modificările stilului de viaţă, mulţi cercetători în domeniul cancerului cred că o forţă motrice cheie pentru aceste boli ar putea fi o consecinţă a diferitelor modificări toxice din intestin.
În iunie 2023, Frank Frizelle, chirurg colorectal la Spitalul Christchurch din Noua Zeelandă, a lansat un apel pentru specialiştii în cancer colorectal din întreaga lume, solicitând o investigaţie mai amplă a legăturii potenţiale dintre ingerarea unor cantităţi mari de microplastice şi apariţia cancerului intestinal prematur.
Lucrarea sa cu titlu provocator , „Ar putea microplasticele să fie un factor de declanşare precoce a cancerului colorectal?”, susţine că apariţia cancerului colorectal ca o boală din ce în ce mai problematică la persoanele sub 50 de ani corespunde perioadei în care microplasticele au devenit exponenţial mai prezente în mediu. Sugestia sa este că prezenţa acestor particule minuscule de plastic poate perturba stratul de mucus din colon, care protejează mucoasa intestinului de diverşi agenţi patogeni şi toxine din hrană.
„Micro şi nanoplasticele pot permite stratului de mucus să fie penetrat într-un anumit fel, ca şi cum ai pune o serie de găuri de ace într-un prezervativ”, spune el. „Dacă putem dovedi că acest lucru este adevărat, ar putea fi legat de dimensiune, precum particulele de carbon şi bolile pulmonare”.
În prezent, acest lucru este încă în mare parte speculativ, dar dr. Frizelle este departe de a fi singurul om de ştiinţă care a legat modificările toxice din intestin de procesele potenţial cancerigene.
Alţi cercetători au sugerat că anumite componente din alimentele ultraprocesate pot juca un rol în inflamarea şi deteriorarea ADN-ului în colon, de la coloranţi alimentari la emulgatori, deşi, la fel ca în cazul microplasticelor, dovezile rămân încă relativ limitate.
Deoarece colonul este conectat la stomac şi la tractul gastrointestinal, precum şi la sistemul imunitar, modificările marcate din intestin sunt asociate nu numai cu cancerul colorectal, ci şi cu o serie de tumori solide , inclusiv cancerul de sân, precum şi cu cancerele de sânge.
Cercetătorii analizează dacă nu cumva lipsa somnului şi utilizarea antibioticelor s-ar număra printre factorii care favorizează cancerele cu debut precoce
În ceea ce priveşte expunerea la microplastice, utilizarea antibioticelor în întreaga lume a crescut în ultimele decenii. În special, dozele de antibiotice consumate de copiii sub vârsta de cinci ani au crescut de la 9,8 la 1.000 de persoane în 2000 la 14,3 în 2018. În general, consumul global de antibiotice pe cap de locuitor a crescut în toate grupele de vârstă între 2000 şi 2015, ceea ce, în opinia specialiştilor, reprezintă un motiv important de îngrijorare.
Având în vedere capacitatea antibioticelor de a elimina o mare parte a speciilor de bacterii şi, astfel, de a remodela drastic microbiomul intestinal în moduri potenţial dăunătoare, o expunere mai mare la antibiotice a fost asociată anterior cu cancerul pulmonar, limfoamele, cancerul pancreatic, carcinomul cu celule renale şi mielomul multiplu.
Bacteriile care trăiesc în intestin au fost selectate printr-un fel de proces evolutiv şi fac parte din supravegherea imunitară care permite sistemului nostru imunitar să recunoască celulele anormale, particulele străine şi să prevină geneza tumorilor maligne în primul rând, spune dr. O'Reilly.
„Încă nu se ştie, dar ideea este că o expunere mai mare la antibiotice ar putea însemna că supravegherea imunitară nu funcţionează la fel de eficient cum ar trebui”, explică el.
Una dintre consecinţele potenţiale ale excesului de antibiotice este că eliminarea aşa-numitelor bacterii comensale, specii care sunt native în intestin, creează o prăpastie care poate fi apoi umplută de microbi mai răuvoitori.
În ultimii 10 ani, cercetători din întreaga lume au publicat numeroase studii privind anumiţi agenţi patogeni oportunişti care par a fi capabili să invadeze intestinul şi să determine modificări celulare care cresc riscul de progresie a cancerului.
În special, cercetătorii au descoperit că o bacterie numită Fusobacterium nucleatum pare a fi capabilă să provoace creşteri intestinale precanceroase, precum şi dezvoltarea de tumori mai agresive. Alte studii au arătat că anumite specii de E. coli par a fi capabile să favorizeze dezvoltarea cancerului şi să suprime simultan răspunsul imunitar al organismului.
La fel ca în cazul somnului şi al obezităţii, specialiştii spun că factorii care determină apariţia timpurie a cancerului sunt multifactoriali din copilărie până la vârsta adultă şi probabil că se combină pentru a creşte treptat riscul de îmbolnăvire la începutul vieţii adulte.
Ei subliniază că, deşi majoritatea dintre noi purtăm o formă de E. coli, cercetările sale au arătat că aceste bacterii tind să înflorească cel mai mult atunci când consumăm şi o aşa-numită „dietă occidentală”, bogată în alimente ultraprocesate, ceea ce indică faptul că dieta va juca, de asemenea, un rol-cheie.
Suntem încă departe de a putea stabili exact de ce diferite grupuri de oameni au ajuns să dezvolte cancere cu debut precoce, spune dr. O'Reilly, adăugând că este vital ca oamenii de ştiinţă să încerce să le studieze mai în detaliu, pentru a preveni o catastrofă globală în domeniul sănătăţii în anii următori.
„Există o nevoie enormă de cercetare pentru a încerca să înţelegem ce se întâmplă şi ce cauzează aceste boli într-un stadiu mult mai timpuriu”, spune ea.
„Este incredibil de înfricoşător faptul că observăm o creştere a incidenţei cancerului pancreatic şi a altor cancere de organe solide la tineri. Pentru mine, este o criză de sănătate publică iminentă”, a mai precizat medicul.
