Cum a dovedit pandemia utilitatea Acordului de Achiziţii Comune în UE

Cum a dovedit pandemia utilitatea Acordului de Achiziţii Comune în UE

Uniunea Europeană dispune de un Acord de Achiziţii Comune (Joint Procurement Agreement - JPA) încă din 2014, când s-a ajuns la concluzia că un astfel de instrument este util pentru a permite achiziţii comune pentru mai multe state interesate la preţuri cât mai mici. Ideea a apărut după pandemia de gripă porcină H1N1, din 2009-2010. Acum, 36 de state membre ale UE şi asociate fac parte din acest acord, care şi-a dovedit pe deplin utilitatea mai ales în perioada pandemiei de Covid-19, arată un articol publicat de Politico. 

La doar două săptămâni după ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat oficial pandemie de Covid-19, Comisia Europeană a lansat patru licitaţii în cadrul structurii contractuale al JPA, pentru ventilatoare pulmonare, kit-uri de testare şi materiale sanitare.

În total, milioane de doze de medicamente şi de echipamente medicale au fost asigurate de la începutul pandemiei. De exemplu, în noiembrie 2022, Comisia Europeană a reuşit să obţină 3,5 milioane de doze de nirmatrelvir/ritonavir, medicament folosit pentru tratamentul pacienţilor care riscau să dezvolte forme severe de boală.

Anterior, în iulie 2022, Executivul UE a încheiat un acord pentru livrarea a 2,25 de milioane de fiole de remdesivir, prin extinderea unui acord încheiat în prima fază a pandemiei.

În acest fel, JPA s-a dovedit un mecanism adecvat pentru a asigura ţărilor membre un acces echitabil şi la preţuri rezonabile la vaccinuri şi tratamente pentru Covid-19.

Unul dintre avantajele JPA este mecanismul său simplu de funcţionare. Astfel, fiecare stat membru poate opta sau nu să participe la un anumit contract pentru un anumit produs.

După înscrierea statelor pentru un contract, acesta este scos la licitaţie de către Autoritatea pentru Pregătire şi Răspuns în domeniul Sănătăţii din UE, iar compania câştigătoare se angajează să furnizeze o cantitate specificată din produsul respectiv către statele participante la contract.

România, care a aderat la JPA încă din septembrie 2014, a fost una dintre beneficiarele acordului.

"Analizând retrospectiv, JPA a fost, cel mai probabil, instrumentul potrivit la momentul potrivit pentru a face faţă vârfului pandemiei în România. (...) Mecanisme de răspuns în caz de urgenţă precum JPA întăresc solidaritatea şi încrederea în rândul statelor membre ale UE atunci când apar provocări complexe în materie de sănătate", a declarat europarlamentarul Cristian Buşoi, citat de Politico.

Anumite organizaţii au atras atenţia, totuşi, că există şi provocări generate de astfel de acorduri de achiziţie comună, precum cele legate de lanţurile de aprovizionare, care pot duce la o consolidare a pieţei şi provoca crize de aprovizionare în alte regiuni.

O altă provocare este legată de diferenţele de reglementări între statele care participă la astfel de mecanisme. Totuşi, experţii consideră că aceste îngrijorări pot fi limitate pe măsură ce JPA evoluează.

Făcând un bilanţ, JPA a ajutat statele membre ale UE să reacţioneze rapid şi flexibil la crize majore, chiar dacă există loc pentru îmbunătăţirea mecanismului.

"Fără îndoială, JPA ne-a oferit un mecanism esenţial în perioada pandemiei", a spus Ioannis Sotiriou, director general al Institutului pentru Cercetare şi Tehnologie Farmaceutică din Grecia.

În acest fel, JPA s-a dovedit un imbold pentru cooperare şi solidaritate - dar şi pentru mai puţină fragmentare - în rândul statelor din UE în perioade de criză, mai arată articolul menţionat.

viewscnt