Cea mai recentă meta-analiză estimează că 52% dintre persoanele care se îmbolnăvesc de COVID-19 suferă de tulburări de somn în timpul infecţiei cu SARS-COV-2. De altfel, principala constatare a experţilor în somnologie a fost că în perioada pandemiei, oamenii au dormit mai mult în perioada de izolare, dar calitatea somnului a fost mai proastă.
Până la sfârşitul anului 2022, peste 650 de milioane de infecţii cu SARS-COV-2 fuseseră raportate la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, dar numărul real era probabil mult mai mare.
Numărul cazurilor de COVID-19 creşte cu sute de mii în fiecare săptămână, potrivit siteului Medicalxpress.com. Un al doilea val de date începe să explice modul în care COVID-19 afectează somnul, astfel că oamenii de ştiinţă s-au concentrat pe înţelegerea impactului COVID-19 asupra sănătăţii fizice, asupra sănătăţii mintale şi asupra funcţiei creierului.
Cel mai frecvent tip de tulburare de somn raportat este insomnia. Persoanelor cu insomnie de obicei le este greu să adoarmă sau să rămână adormite şi adesea se trezesc dimineaţa devreme.
În mod îngrijorător, problemele de somn persistă uneori chiar şi după recuperarea după infecţie. Un studiu realizat în China a constatat că 26% dintre persoanele care au fost internate în spital cu COVID-19 au prezentat simptome de insomnie la două săptămâni după externare.
Iar un studiu din SUA a arătat că persoanele care au fost infectate cu SARS-COV-2 au avut mai multe şanse decât persoanele care nu au fost niciodată infectate să aibă probleme cu somnul, chiar şi până la o lună după un test COVID pozitiv.
În timp ce majoritatea oamenilor se recuperează rapid de la COVID, unii continuă să aibă simptome pe termen lung. Persoanele care suferă de long COVID par să se confrunte cu probleme persistente de somn.
Un studiu din 2021 a chestionat mai mult de 3.000 de persoane cu COVID lung. Aproape 80% dintre participanţi au raportat probleme de somn, cel mai frecvent insomnie.
Un studiu mai recent a colectat date despre durata şi calitatea somnului folosind brăţări inteligente. Participanţii cu COVID lung au dormit în general mai puţin şi au dormit mai puţin adânc decât participanţii care nu au avut niciodată COVID.
Pierderea somnului profund este deosebit de îngrijorătoare, deoarece acest tip de somn reduce oboseala, întăreşte concentrarea şi memoria. Lipsa somnului profund poate fi parţial responsabilă pentru „ceaţa creierului” raportată în mod obişnuit în timpul şi după COVID.
Faptul că boala COVID interferează adesea cu somnul este, de asemenea, îngrijorător, deoarece somnul ajută sistemul nostru imunitar să lupte împotriva infecţiilor.
De ce COVID-19 afectează somnul?
Există multe motive pentru care o infecţie cu SARS-COV-2 ar putea duce la un somn prost. COVID poate avea un impact direct asupra creierului, inclusiv asupra zonelor care controlează atât starea de veghe, cât şi starea de somn. Încă nu avem o înţelegere clară a modului în care funcţionează acest lucru, dar posibilele mecanisme ar putea include virusul care infectează sistemul nervos central sau care afectează alimentarea cu sânge a creierului.
Simptomele tipice ale COVID includ febră, tuse şi dificultăţi de respiraţie. Acestea sunt, de asemenea, bine cunoscute că perturbă somnul.
Sănătatea mintală precară poate duce la probleme de somn şi invers. Există o legătură puternică între detectarea COVID şi problemele de sănătate mintală, în special depresia şi anxietatea. Acest lucru poate fi cauzat de grijile legate de recuperare, de singurătate sau de izolare socială. Astfel de anxietăţi pot face somnul mai greu.
Între timp, pacienţii spitalizaţi cu COVID se pot confrunta cu dificultăţi suplimentare în încercarea de a dormi în medii spitaliceşti aglomerate, unde somnul este adesea perturbat de zgomot, tratament şi alţi pacienţi.
Studiul internaţional privind somnul COVID-19, un proiect global de cercetare care implică oameni de ştiinţă în domeniul somnologiei din 14 ţări, şi-a lansat recent concluziile despre visare şi vise.
Studiul a chestionat participanţii infectaţi şi neinfectaţi cu SARS-COV-2 despre visele lor. Ambele grupuri au avut mai multe vise după începutul pandemiei decât înainte. În mod intrigant, participanţii infectaţi au avut mai multe coşmaruri decât participanţii neinfectaţi, în timp ce nu a existat nicio diferenţă între grupuri înainte de pandemie.
Nu există o explicaţie simplă pentru apariţia şi creşterea numărului de coşmaruri din cauza COVID-19, dar sănătatea mintală poate juca din nou un rol. Sănătatea mintală precară este adesea însoţită de coşmaruri. Echipa Internaţională de Studiu a Somnului COVID-19 a descoperit că grupul infectat a prezentat mai multe simptome precum anxietatea şi depresia.
Atât insomnia pe termen scurt, cât şi cea pe termen lung pot fi adesea tratate cu terapie cognitiv-comportamentală (CBT), cu medicaţie. Dr. Costin Matei, medic specialist psihiatru la Clinica Nutrimed, a declarat la ultima ediţie a dezbaterii online Mental Health 360 că ,,tulburările de somn sunt cele mai comune în perioada aceasta de stres intens şi prelungit post-pandemic şi pe timpul războiului”.
În prezent, peste 35% din adulţii din lumea întreagă suferă de insomnie, iar, pandemia de COVID-19 a acutizat această problemă şi în România. ,,Ne-am întâlnit cu o creştere a numărului de cazuri, atât în cursul anului trecut, cât şi la începutul anului 2021”, a declarat dr. Alexandru Aricescu, medic primar psihiatrie la Nutrimed.
