Cum se diagnostichează şi se gestionează depresia la adolescenţi. O perspectivă pentru clinicieni

Cum se diagnostichează şi se gestionează depresia la adolescenţi. O perspectivă pentru clinicieni

Prevalenţa depresiei la adolescenţi creşte odată cu vârsta şi este legată de o sănătate fizică şi mentală mai precară la vârsta adultă. Estimările de dinaintea pandemiei arătau că depresia afecta 13%-15% dintre adolescenţi, dar un studiu recent a constatat că aproximativ 1 din 4 tineri a avut simptome de depresie în timpul pandemiei.

Cum se diagnostichează şi se gestionează depresia la adolescenţi? O nouă analiză publicată luni, în CMAJ (Canadian Medical Association Journal) îşi propune să-i ajute pe medicii din asistenţa medicală primară să abordeze această afecţiune din ce în ce mai frecventă la adolescenţi, dar insuficient detectată.

„Deşi mai mult de 40% dintre persoanele cu depresie au debutul înainte de vârsta adultă, depresia rămâne nedetectată la mulţi adolescenţi, iar cei mai mulţi dintre ei nu sunt trataţi", scriu autorii.

„Clinicienii raportează în mod constant o lipsă de încredere în capacitatea lor de a îngriji adolescenţii cu depresie" spune dr. Daphne Korczak, psihiatru la spitalul pentru copii bolnavi (SickKids) şi la universitatea din Toronto.

Analiza îşi propune să vină în sprijinul clinicienilor şi se bazează pe cele mai dovezi recente şi ghiduri de practică clinică din Canada, Statele Unite, Marea Britanie, Australia şi Noua Zeelandă.

Subiecte cheie abordate:

Diagnosticul - irascibilitatea şi dispoziţia tristă, oboseala, tulburările de somn, scăderea plăcerii de a face activităţi şi dificultăţile de concentrare la adolescenţi pot indica depresia.

Depistarea- deşi sunt necesare mai multe cercetări privind depistarea depresiei la adolescenţi în asistenţa medicală primară, aceasta poate fi adecvată în unele cazuri. Clinicienii ar trebui să utilizeze un instrument de screening validat şi să recunoască faptul că screeningul nu înlocuieşte o evaluare de diagnostic.

Managementul - este necesară o abordare care să ţină cont de mai multe aspecte care poate include abordarea comportamentelor de sănătate, psihoterapia şi medicaţia, precum şi abordarea factorilor de stres subiacenţi.

Mai mult de 60% dintre adolescenţii cu tulburare depresivă majoră au, de asemenea, cel puţin o altă afecţiune de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea, tulburarea de deficit de atenţie/hiperactivitate şi tulburările de învăţare.

Acestea pot face mai dificilă diagnosticarea şi tratarea depresiei, deoarece unele simptome se suprapun, iar condiţiile de sănătate fizică pot mima simptomele depresiei.

„Depresia este o afecţiune din ce în ce mai frecventă, dar tratabilă, în rândul adolescenţilor", scriu autorii.

Aceştia afirmă că sunt necesare cercetări viitoare pentru a răspunde la întrebări rămase în prezent fără răspuns, inclusiv efectele pandemiei Covid-19 asupra depresiei, dacă screeningul general îmbunătăţeşte rezultatele şi cum pot medicii de îngrijire primară şi pediatrii să personalizeze cel mai bine tratamentul depresiei pentru a-i optimiza eficacitatea.

viewscnt