Multe state europene, inclusiv România, s-au confruntat în ultimul an cu o adevărată criză de medicamente banale în farmacii, pe fondul creşterii consumului din cauza unor epidemii de boli infecţioase. În Franţa, ultimele date oficiale arată că peste 3.500 de medicamente au fost în ruptură de stoc sau aproape de indisponibilitate în 2022, un nivel-record, potrivit publicaţiei Le Figaro. Experţii francezi spun că situaţia a fost generată de creşterea cererii la nivel mondial, de concentrarea producţiei de substanţe active în doar câteva ţări - în principal în China şi India - şi de suprapunerea unor epidemii după ridicarea restricţiilor legate de Covid-19.
Franţa se confruntă în ultima perioadă cu un fenomen nemaivăzut: părinţi care ies din farmacii fără medicamentele de care au nevoie pentru tratamentul copiilor lor, precum amoxicilină sau paracetamol.
Situaţia este confirmată de datele oficiale. Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Securitatea Medicamentelor (ANSA) din Franţa, în 2022 s-au înregistrat peste 3.500 de medicamente pentru care nu mai existau stocuri sau cu stocuri insuficiente, faţă de 2.160 în 2021.
Fenomenul s-a agravat sensibil în ultimul deceniu şi mai ales după pandemia de Covid-19 şi criza generată de războiul din Ucraina.
Astfel, doar 89 de medicamente aveau stocuri insuficiente în Franţa în 2010, numărul ajungând la 871 în 2018.
CAUZELE CRIZEI
Discontinuităţile în aprovizionarea cu medicamente au atins un nivel maxim la finalul verii şi în toamna anului 2022, când în Europa s-au suprapus trei epidemii: de gripă, de Covid-19 şi de bronşiolită.
La mijlocul lunii august 2022, 12,5% din medicamentele de referinţă aveau stocuri insuficiente în Franţa, faţă de doar 6,5% în ianuarie 2022, arată datele GIE Gers, un grup de administrare de date creat de companiile farmaceutice.
Odată cu venirea primăverii, situaţia aprovizionării cu medicamente s-a ameliorat, însă situaţia a alarmat autorităţile din Franţa.
Situaţiile de penurie de medicamente nu sunt o noutate nici în Franţa, nici în alte ţări europene, însă numărul de medicamente cu stocuri insuficiente a crescut semnificativ, iar durata discontinuităţilor s-a extins.
În plus, au început să lipsească de pe piaţă tot mai multe medicamente esenţiale pentru mai multe afecţiuni precum boli infecţioase, boli neurologice (precum epilepsia), cancer sau boli cardiovasculare.
Cauza profundă a crizei este legată de creşterea cererii de medicamente la nivel mondial într-un ritm greu de acoperit de producţie.
"Cererea mondială de medicamente creşte cu 6% pe an, în special ca urmare a dezvoltării sistemelor de protecţie socială în ţările în curs de dezvoltare, iar capacitatea de producţie nu ţine pasul", a declarat Philippe Lamoureux, director general al LEEM, organizaţia profesională a companiilor farmaceutice care activează în Franţa.
În cazul medicamentelor generice ieftine, problema este agravată de ratele mici de profit, care descurajează investiţiile în noi capacităţi de producţie, potrivit directorului LEEM.
O altă cauză a crizei de medicamente este concentrarea producţiei în doar câteva zone de pe glob. Începând din anii '90, companiile farmaceutice occidentale au început să relocalizeze producţia de substanţe active în ţări cu mână de lucru ieftină, precum China şi India. Aceste două ţări cumulează în prezent peste două treimi din producţia mondială.
De altfel, ţările din Asia produc în prezent 80% din insulină şi 60% din paracetamol la nivel mondial. În plus, numărul de companii producătoare este redus. De exemplu, principalele 35 de molecule pentru tratamentul cancerului sunt produse de trei companii chinezeşti.
Această concentrare a producţiei creează dificultăţi atunci când apare o creştere bruscă a cererii sau apar alte probleme, precum întreruperea producţiei din cauza măsurilor de izolare din perioada pandemiei de Covid-19.
Războiul din Ucraina a agravat situaţia, generând dificultăţi în aprovizionarea cu materii prime şi o creştere a preţurilor de producţie cu 25-30%. Spre exemplu, a apărut o criză în aprovizionarea cu flacoane de sticlă pentru medicamente.
În acest context, politicile publice care ţintesc scăderea costurilor cu medicamentele compensate nu fac decât să agraveze criza de medicamente.
În cazul în care preţurile aprobate pentru medicamentele compensate sunt prea mici într-o anumită ţară, furnizorii sunt mai puţin interesaţi să pună pe acea piaţă medicamentele ieftine.
În Franţa, preţurile sunt în prezent cu 33% mai mici, în medie, decât în Germania şi cu 18% mai mici decât în Italia, potrivit LEEM.
Cu toate acestea, autorităţile franceze intenţionau să aprobe o nouă scădere a preţurilor de rambursare pentru medicamentele generice, provocând critici nu doar din partea companiilor farmaceutice, ci şi din partea reprezentanţilor farmaciilor şi pacienţilor.
În schimb, Germania a adoptat o strategie contrară: a majorat cu 50%, în decembrie 2022, preţurile pentru medicamentele pentru febră şi tuse, cu scopul de a stimula companiile farmaceutice să aprovizioneze cu prioritate piaţa germană.
SOLUŢIILE PENTRU EVITAREA UNOR NOI CRIZE
Criza de medicamente din ultimele luni a forţat, însă, autorităţile să caute soluţii pe termen lung pentru a evita repetarea situaţiei.
În februarie 2023, în Franţa a fost înfiinţat un comitet interministerial care trebuie să realizeze un raport cu recomandări pentru prevenirea şi gestionarea penuriei de medicamente.
Unul dintre obiectivele comitetului este să elaboreze o listă de medicamente strategice pentru sănătatea populaţiei, pentru care trebuie create stocuri suficiente.
Modelul avut în vedere este cel din Statele Unite, unde au fost identificate circa 200 de medicamente esenţiale.
Pe termen lung, obiectivul autorităţilor franceze este de a asigura şi o producţie cât mai mare de medicamente esenţiale în Franţa.
"Ideea este de a realiza o hartă a riscurilor şi de a concentra efortul nostru de reindustrializare în funcţie de aceasta", au precizat reprezentanţii Ministerului Sănătăţii din Franţa, pentru Le Figaro.
Primele semnale pozitive în această direcţie au fost deja anunţate. Astfel, producţia de paracetamol va fi reluată în Franţa din 2025 într-o fabrică aflată în curs de construcţie în Roussillon de către compania Sequens, care are o fabrică de medicamente în China. Statul francez contribuie cu 40 milioane euro la investiţia totală de 100 de milioane de euro în noua facilitate de producţie.
De asemenea, compania Pierre Fabre a lansat o investiţie menită să asigure producţia a două medicamente pentru cancer, iar o altă companie, Axyntis, intenţionează să demareze în Franţa fabricarea a opt molecule.
O altă decizie luată de guvernul francez este de a anula reducerea preţurilor medicamentelor generice şi chiar de a majora preţurile în cazul medicamentelor esenţiale.
Decizia a fost salutată de reprezentanţii producătorilor, care au anunţat că circa 150 de medicamente generice sunt produse în pierdere în Franţa, costurile de producţie fiind mai mari decât preţurile aprobate.
