De la Covid-19 la Mpox (variola maimuţei), Mers, Ebola, gripa aviară, Zika şi HIV, bolile transmise de la animale la oameni s-au înmulţit în ultimii ani, ceea ce a generat temeri legate de noi pandemii.
Ce este zoonoza?
Zoonoza (la plural zoonoze) este o boală sau o infecţie transmisă de la animalele vertebrate la oameni şi viceversa. Agenţii patogeni implicaţi pot fi bacterii, virusuri sau paraziţi.
Aceste boli sunt transmise fie direct, în timpul contactului dintre un animal şi un om, fie indirect, prin intermediul alimentelor sau al unui vector, cum ar fi o insectă, un păianjen sau un acarian.
Unele boli sfârşesc prin a deveni specific umane, cum s-a întâmplat cu Covid-19.
Potrivit Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor, 60% dintre bolile infecţioase umane sunt zoonotice.
Care sunt tipurile de boli?
Termenul „zoonoză" include o mare varietate de boli.
Unele afectează sistemul digestiv, cum ar fi salmoneloza, altele sistemul respirator, cum ar fi gripa aviară şi porcină, precum şi Covid, sau sistemul nervos în cazul rabiei.
Gravitatea acestor boli la om variază foarte mult în funcţie de boală şi de virulenţa agentului patogen, dar şi de persoana infectată, care poate avea o sensibilitate deosebită la respectivul agent patogen.
Ce animale sunt implicate?
Liliecii acţionează ca un rezervor pentru numeroase virusuri care afectează oamenii.
Unele virusuri sunt cunoscute de mult timp, cum ar fi cel pentru rabie, dar multe au apărut în ultimele decenii, printre care se numără şi Ebola, coronavirusurile SARS, SARS-CoV-2 (care provoacă Covid-19) sau virusul Nipah, care a apărut în Asia în 1998.
Bursucii, dihorii, nurcile şi nevăstuicile sunt deseori implicaţi în zoonozele virale, în special în cele cauzate de coronavirusuri.
Alte mamifere, cum ar fi bovinele, porcii, câinii, vulpile, cămilele şi rozătoarele, joacă, de asemenea, deseori rolul de gazdă intermediară.
Toate virusurile responsabile de pandemiile majore de gripă au avut o origine aviară, fie directă, fie indirectă.
În cele din urmă, insectele, cum ar fi căpuşele, sunt vectori ai multor boli virale care afectează oamenii.
De ce a crescut frecvenţa zoonozelor?
Apărute cu mii de ani în urmă, zoonozele s-au înmulţit în ultimii 20 sau 30 de ani.
Creşterea călătoriilor internaţionale le-a permis să se răspândească mai rapid.
Ocupând suprafeţe din ce în ce mai mari ale planetei, oamenii contribuie, de asemenea, la perturbarea ecosistemului şi la favorizarea transmiterii viruşilor.
Agricultura industrială creşte riscul de răspândire a agenţilor patogeni între animale.
Comerţul cu animale sălbatice creşte, de asemenea, expunerea oamenilor la microbii pe care acestea îi pot purta.
Depădurirea creşte riscul de contact între animalele sălbatice, animalele domestice şi populaţiile umane.
Există riscul unei noi pandemii?
Schimbările climatice vor împinge multe animale să-şi părăsească ecosistemele pentru terenuri mai locuibile, avertiza un studiu publicat de revista ştiinţifică Nature în 2022.
Amestecul în creştere al speciile vor face ca tot mai multe dintre aceste animale să fie capavbile să transmită virusuri, ceea ce va favoriza apariţia unor noi boli potenţial transmisibile la om.
„Fără strategii de prevenire, pandemiile vor apărea mai des, se vor răspândi mai rapid, vor ucide mai mulţi oameni şi vor afecta economia mondială cu un impact mai devastator decât oricând", a avertizat în octombrie 2020 Grupul de experţi în biodiversitate al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
Potrivit estimărilor publicate în 2018 în revista Science, există 1,7 milioane de virusuri necunoscute la mamifere şi păsări, dintre care între 540.000 şi 850.000 cu capacitatea de a infecta oamenii.
Dar, mai presus de toate, extinderea activităţilor umane şi creşterea interacţiunilor cu animalele sălbatice sporesc riscul ca virusurile capabile să infecteze oamenii să-şi „găsească" o gazdă.
(Foto: Graficul arată care sunt animalele care găzduiesc cele mai multe virusuri zoonotice care au fost descoperite şi la om).
