A mânca mai puţină carne echivalează cu a avea o inimă mai sănătoasă, sunt de părere experţii Asociaţiei Americane a Inimii, care în urma unor studii recente au constatat că persoanele de orice vârstă, care ţin o dietă sănătoasă, bazată pe plante, au un risc mai mic de-a face infarct miocardic şi boli de inimă.
Studiul lui Yuni Choi, cercetător la Şcoala de Sănătate Publică a Universităţii din Minnesota, a inclus aproape 5.000 de adulţi americani înscrişi în studiul Coronary Artery Risk Development at Young Adults (CARDIA). Aceştia aveau vârsta cuprinsă între 18 şi 30 de ani şi nu aveau boli de inimă la momentul înscrierii în 1985 până în 1986. Pe parcursul a 32 de ani de urmărire, aproape 300 de participanţi au dezvoltat boli cardiovasculare, inclusiv atac de cord, accident vascular cerebral, insuficienţă cardiacă, dureri toracice legate de inimă sau artere înfundate.
,,O dietă bogată din punct de vedere nutriţional, centrată pe plante, este benefică pentru sănătatea cardiovasculară. O dietă centrată pe plante nu este neapărat vegetariană. Oamenii pot alege dintre alimentele vegetale pe cele care nu sunt foarte prelucrate", a subliniat Yuni Choi, de la Şcoala de Sănătate Publică a Universităţii din Minnesota.
Persoanele care au consumat cele mai multe alimente din plante au avut cu 52% mai puţine şanse de a dezvolta boli cardiovasculare. Printre obiceiurile alimentare bune se numără consumul de fructe, legume, fasole, nuci şi cereale integrale, precum şi consumul redus de produse animale nesănătoase, cum ar fi carnea roşie bogată în grăsimi.
Cercetătorii au descoperit că participanţii cu vârste între 25 şi 50 de ani care şi-au îmbunătăţit dieta cel mai mult, au avut cu 61% mai puţine şanse de a dezvolta boli de inimă decât cei a căror calitate a dietei a scăzut cel mai mult în acea perioadă. Deoarece au existat puţini vegetarieni printre participanţi, studiul nu a putut evalua posibilele beneficii ale unei diete vegetariene stricte care exclude toate produsele de origine animală, inclusiv carnea, lactatele şi ouăle.
„Credem că indivizii pot include din când în când produse de origine animală cu moderaţie, cum ar fi carnea păsărilor de curte neprăjită, peştele neprăjit, ouăle şi lactatele cu conţinut scăzut de grăsimi”, a spus Choi.
Un alt studiu a inclus peste 123.000 de participanţi la Iniţiativa pentru sănătatea femeilor. Acesta este un studiu pe termen lung din SUA care urmăreşte prevenirea şi depistarea precoce a afecţiunilor grave de sănătate la femeile aflate în postmenopauză.
Femeile din această analiză s-au înscris în studiu între 1993 şi 1998, când aveau între 50 şi 79 de ani (vârsta medie de 62 de ani) şi nu aveau boli cardiovasculare. Au fost urmărite până în 2017 pentru a vedea dacă aşa-numita dietă de portofoliu le-a redus riscul de probleme cardiace.
Dieta de portofoliu include nuci; proteine vegetale din soia, fasole sau tofu; fibre solubile vâscoase din ovăz, orz, vinete, portocale, mere şi fructe de pădure, steroli vegetali din alimente îmbogăţite şi grăsimi mononesaturate găsite în uleiul de măsline, canola şi avocado. Aportul de grăsimi saturate şi colesterol din dietă este limitat.
Femeile care au urmat cea mai atentă dietă de portofoliu au fost cu 11% mai puţin susceptibile de a dezvolta orice tip de boală cardiovasculară, cu 14% mai puţin susceptibile de a dezvolta boli coronariene şi cu 17% mai puţin susceptibile de a dezvolta insuficienţă cardiacă, comparativ cu cele care au urmat dieta mai puţin strict, au descoperit cercetătorii.
„Aceste rezultate prezintă o oportunitate importantă, deoarece există încă loc pentru oameni să încorporeze mai multe alimente vegetale care scad colesterolul în dietele lor”, a spus dr. John Sievenpiper, autor principal al studiului, profesor de ştiinţe nutriţionale şi medicină la Universitatea din Toronto.
Medicul canadian a precizat că dieta de portofoliu aduce beneficii pentru sănătatea inimii şi că o aderenţă şi mai mare la acest model dietetic ar duce la evenimente cardiovasculare chiar mai puţine, ,,poate la fel de mult ca medicamentele care scad colesterolul”.
În opinia prof. dr. Sievenpiper, o reducere de 11% a bolilor cardiovasculare este semnificativă din punct de vedere clinic şi ar atinge pragul minim al oricui pentru un beneficiu.
