Ministerul Sănătăţii a demarat spre sfârşitul anului 2019 un program de evaluare a statusului vitaminei D la persoanele din grupele de risc. Peste 40.000 de persoane din grupele de risc au fost incluse în program, iar datele analizate au scos la iveală că românii nu stau bine cu nivelul vitaminei D. Coordonatoarea programului naţional al Ministerului Sănătăţii de screeening al vitaminei D, Şef Lucrări dr. Cristina Căpăţînă, medic primar endocrinolog, a prezentat câteva date din program în cadrul celei de-a doua ediţii a evenimentului Osteoporosis360, organizată de redacţia 360medical.ro.
Deficitul de vitamină D este foarte des întâlnit în toate ţările lumii, inclusiv în ţările în care din punct de vedere al altitudinii geografice şi al duratei numărului de luni dintr-un an, expunerea la soare ar trebui să fie suficientă.
Programul de evaluare a statusului vitaminei D la persoanele din grupe de risc al Ministerului Sănătăţii (MS) şi-a propus să depisteze deficitul de vitamină D la 4 grupe populaţionale largi şi anume la nou-născuţii şi copiii, adulţii din anumite grupe de risc, femeile gravide şi femeile care alăptează.
,,Pentru fiecare din aceste categorii de persoane sunt definite anumite categorii de risc, care pot să ţină fie de anumite boli, diverse boli cronice, diverse boli oncologice, diverse tipuri de tratamente care predispun prin diverse modalităţi la un status deficitar al vitaminei D, fie de caracteristici care ţin de persoană şi care nu sunt neapărat afecţiuni. Un exemplu tipic este pielea închisă la culoare. Randamentul producţiei de vitamină D la nivelul pielii prin expunere la soare este tot mai redus pe măsură ce pielea este mai pigmentată, aşa încât persoanele care în mod natural au pielea hiperpigmentată au un risc mai mare de a avea un deficit de vitamina D. Nu e vorba neapărat de boli sau de tratamente care predispun la asta, ci pot să fie şi elemente nemodificabile care ţin de individ”, a atras atenţia Şef Lucrări dr. Cristina Căpăţînă, medic primar endocrinolog.
Programul MS are în vedere măsurarea parametrului din sânge care la nivel internaţional este recunoscut ca fiind marker-ul cel mai bun pentru determinarea statusului vitaminei D, 25 hidroxivitamina D.
,,Institutul Parhon din Bucureşti este unitatea administrativă, tehnică şi de management, dar mai multe spitale din diverse zone ale ţării participă la acest program şi pot măsura valoarea vitaminei D la persoanele din grupele de risc. Deja în cei doi ani şi jumătate de când a început acest program, s-au adunat peste 40.000 de persoane din grupele de risc care au fost incluse în program şi analiza datelor adunate până acum ne arată că, într-adevăr, la persoanele din grupe de risc a avea un status normal al vitaminei D este mai degrabă excepţie decât regulă”, a afirmat coordonatoarea programului naţional al Ministerului Sănătăţii.
Unele din aceste persoane din grupele de risc urmează o schemă de suplimentare cu vitamina D. ,,La femeile gravide şi femeile care alăptează procentul variază între 10 şi 15% care au o valoare considerată normală şi suficientă a vitaminei D serice, deci procente extraordinar de mici şi care se corelează şi cu o suplimentare extrem de redusă”, a semnalat medicul endocrinolog.
În cazul celor mici, lucrurile stau ceva mai bine.
,,În general, neonatologii şi pediatrii recomandă în mod destul de activ suplimentarea preventivă cu vitamina D şi lucrul acesta se vede că are rezultat. Aproape 40% dintre copii au valori normale ale vitaminei D. Însă la adulţii din grupele de risc avem sub un sfert din persoanele examinate până la acest moment, cu valori normale”, a mărturisit Şef Lucrări dr. Cristina Căpăţînă.
În concluzie, deficitul de vitamină D este extrem de frecvent la persoanele din grupele de risc, motiv pentru care medicul endocrinolog consideră că ar fi util să se suplimenteze la aceste categorii de persoane cu vitamina D.