La fiecare oră, o româncă primeşte diagnosticul de cancer mamar şi la fiecare 3 ore decedează una. Cel puţin 120.000 de femei sunt diagnosticate în România cu tumoră malignă de sân, aceasta fiind cea mai frecventă tumoră malignă diagnosticată pe plan global. ,,90% din cazurile de cancer de sân din România sunt diagnosticate în stadii avansate de boală, în stadiile II-III sau IV, în schimb în ţările în care screeningul populaţional organizat este implementat de o perioadă de peste 10 ani, 70-80% din cazurile noi de cancer descoperite sunt în stadii iniţiale I sau II”, a declarat în cadrul dezbaterii ,,Cancer Survivor 360”, organizată de redacţia 360medical.ro, dr. Eniko Reka Fejer, medic primar oncologie la Centrul Oncologic Sanador, doctor în ştiinţe medicale.
Supravieţuirea în cancer a fost tema centrală a celei de-a doua ediţii a evenimentului ,,Cancer Survivor 360, care face parte din seria conferinţelor 360 APT, Acces, politici şi terapii.
Supravieţuirea este strâns corelată cu stadiul bolii, în cazul cancerului mamar această supravieţuire depăşeşte în stadiul I de boală 98%, dar în stadiul IV supravieţuirea se reduce la sub 30% la 5 ani.
,, În medie, supravieţuirea la 5 ani în ţările scandinave este de peste 80%. România se află la coada acestei acestei evidenţe cu 55% din Uniunea Europeană”, a spus dr. Eniko Reka Fejer, de la Centrul Oncologic Sanador, atrâgând atenţia asupra faptului că pentru tratarea pacientelor cu cancer la sân costurile nu sunt deloc neglijabile.
,,În medie pentru tratarea unei femei cu neoplasm de sân în stadiu IV se cheltuieşte de trei ori mai mult decât în stadiul I de boală. Tratamentul implică atât costuri directe cu o pondere de aproximativ 30% incluzând asistenţa medicală primară şi tratamentul oncologic propriu-zis, cât şi costuri indirecte generate de concedii medicale, prestaţii sociale pentru handicap, productivitatea pierdută prin incapacitatea temporară de muncă sau decesul prematur la vârstă activă şi costurile adiacente ale aparţinătorilor pacientelor”, a afirmat medicul oncolog.
Screeningul joacă un rol extrem de important şi din experienţa altor state europene s-a văzut că mortalitatea prin cancer de sân scade semnificativ, în proporţii variabile, între 11 şi 40% la aproximativ 10 ani de la introducerea procedurii de screening populaţional organizat.
,,Pacientele descoperite în stadii precoce de boală au şanse de supravieţuire mai mari. Ce avem în România este o procedură de screening oportunist pentru cancer de sân care nu asigură o utilizare eficientă a resurselor. O anchetă de sănătate efectuată în 2015 în România a evidenţiat că doar 2% din pacientele din mediul rural, respectiv 5% din femeile din mediul urban s-au prezentat la mamografie în ultimii 3 ani pe când rata optimă de screening ar fi la 70% în populaţia ţintă”, a semnalat dr. Eniko Reka Fejer.
Pe lângă screeningul populaţiei aparent sănătoase este nevoie şi de prevenţie. ,,Şi prevenţia înseamnă educaţie. Educaţia înseamnă ani de viaţă câştigaţi. Din acest motiv, este necesară mobilizarea tuturor resurselor medicale, economice, legislative, educaţionale şi mediatice ale ţării. Educaţia sanitară începe la o vârstă foarte precoce, preşcolară şi ar facilita maturizarea unor generaţii mai conştiente, mai sănătoase, care ar şti să influenţeze inteligent factorii de risc ai cancerului de sân, cum sunt obezitatea sau expunerea prelungită la estrogen, prin neasumarea sarcinii sau alăptării, prin excesul de consum de alcool şi fumat controlat. Astfel, alimentaţia sănătoasă se învaţă în primii ani de viaţă”, a mai precizat medicul oncolog.
Consumul excesiv de alimente procesate sau băuturi răcoritoare trebuie limitat. Pentru că în copilărie se formează şi relaţia cu activitatea fizică, cu practicarea unui sport, obişnuinţa unui stil de viaţă activ, acestea trebuie promovate.
În opinia medicului oncolog, educaţia înseamnă informaţie fără preconcepţii, fără superstiţii şi creşterea unei populaţii care are încredere în evidenţele medicale, ştie să se orienteze printre materialele informaţionale, să diferenţieze fake news de informaţii de încredere.
