România are de la începutul acestui an un Plan naţional de combatere a cancerului, care îşi propune să îmbunătăţească accesul timpuriu la diagnostic şi tratament, în condiţiile în care ţara noastră are rate de screening pentru cele mai răspândite forme de cancer cu mult sub media europeană. În cadrul a evenimentului CANCER SURVIVOR 360, organizat marţi de 360medical.ro, dr. Ioana Bianchi, director pentru Relaţii Externe în cadrul Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), a făcut o radiografie a situaţiei actuale în domeniul cancerului şi a mijloacelor pentru îmbunătăţirea diagnosticului şi tratamentului pacienţilor din România.
Reprezentantul ARPIM a subliniat importanţa identificării factorilor de risc pentru cancer.
"Supravieţuirea începe cu informarea şi educarea asupra factorilor de risc. (...) Organizaţia Mondială a Sănătăţii preconizează, pentru consumul de alcool, scăderea acestui indicator pe cap de locuitor cu 20% până în 2030, faţă de nivelul din 2010, iar pentru consumul de tutun, scăderea cu 30% până în 2030 faţă de consumul din 2010", a afirmat dr. Ioana Bianchi.
În următoarea fază, este nevoie de realizarea profilurilor de risc individuale, folosind instrumente deja existente, precum cel pentru identificarea riscului de a dezvolta cancer de sân sau ovarian baza istoricului familial.
"Trecând dincolo de stabilirea riscogramei, ajungem la programele de screening, care trebuie să fie populaţionale şi după o metodologie în concordanţă cu recomandările europene (...). Pentru screeningul cancerului de col uterin, acesta se face la femei cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani, o dată la 5 ani, prin testarea pentru detectarea infecţiei persistente cu HPV", a explicat dr. Bianchi.
În acest caz, România, cu un procent de circa 30%, se află la jumătate faţă de media europeană, de 60%, a punctat reprezentantul ARPIM.
În cazul cancerului de sân, testarea trebuie realizată prin mamografie o dată la 2 ani la femeile cu vârsta cuprinsă între 45 şi 69 de ani, fiind luată în calcul extinderea până la 74 de ani, potrivit recomandărilor europene. "Dacă media europeană este de 35%, În România suntem la 7,9%", a precizat dr. Bianchi.
Pentru cancerul colorectal, testarea este recomandată o dată la 2 ani la persoanele cuprinsă între 50 şi 74 ani. În România, rata persoanelor testate este de sub 3%, mult sub media europeană, de aproape 20%.
Ultimele recomandări europene vizează introducerea a două noi programe de screening, pentru cancerul bronhopulmonar (prin CT cu doză redusă, anual pentru toţi fumătorii sau foştii fumători cu vârsta de peste 50 de ani) şi pentru cancerul de prostată (pentru bărbaţii cu vârsta de cel puţin 50 de ani).
"La nivelul Uniunii Europene există câteva proiecte de culegere de informaţii pentru programele de screening, în două dintre ele este inclusă şi România. Mă refer la proiectul SOLACE, care urmăreşte să implementeze ghiduri şi pachet de implementare pentru screeningul cancerului bronhopulmonar şi să implementeze trei proiecte pilot în zece ţări, cu mai multe de 12.000 de participanţi"
România participă la acest proiect prin Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) "Carol Davila", din Bucureşti. Proiectul se derulează în perioada aprilie 2023-aprilie 2026.
Al doilea proiect european la care participă şi România este denumit TOGAS, pentru prevenirea cancerului gastric. Din ţara noastră, la acest proiect participă UMF "Iuliu Haţieganu" din Cluj-Napoca.
Pe lângă acestea, România este inclusă şi într-un proiect ce vizează evaluarea performanţei programelor de screening pentru cancer de sân, de col uterin şi colorectal, ce se derulează în perioada septembrie 2022 - februarie 2024.
"În momentul în care s-a lansat suspiciunea de diagnostic, începe aşa-numitul traseu al pacientului, care trebuie să aibă timpi bine determinaţi", a explicat dr. Bianchi.
Astfel, în propunerile din cadrul campaniei "Împreună învingem cancerul", recomandarea este ca intervalul de timp între suspiciune şi diagnosticul de certitudine să nu depăşească 30 de zile, iar până la iniţierea tratamentului - cel mult 60 de zile.
"Încă de la începutul suspiciunii de diagnostic, cred că trebuie dezvoltat un plan de supravieţuire, în care să fie implicată o echipă pluridisciplinară", a menţionat dr. Ioana Bianchi.
În etapa de tratament, una dintre marile probleme pentru pacienţii români este durata foarte mare până la accesul la medicamente inovative, de 991 de zile, în medie.
"Pentru că medicina devine din ce în ce mai personalizată, pe lângă accesul la medicamente inovatoare, este important şi accesul la testările genetice. De altfel, este şi o recomandare a London School of Economics, din 2020, privind accesul la oncologia personalizată în Europa, care menţionează, ca recomandare de politică, ca toţi pacienţii eligibili să aibă acces la testare de biomarkeri rambursată în totalitate şi care să fie inclusă în traseul standardizat al pacientului, atât la diagnostic, cât şi pe parcursul bolii", a spus reprezentantul ARPIM.
Un alt element important este accesul la servicii medicale precum radioterapie, radioterapie stereotaxică sau chirurgia oncologică, inclusiv minim-invazivă.
"Ultimul pas în acest traseu se referă la calitatea vieţii pacienţilor şi la îngrijirile de suport şi de paliaţie. La nivel global au apărut indicatori de monitorizare a calităţii îngrijirii pacienţilor şi în spital", a declarat dr. Bianchi.
Reprezentantul ARPIM a declarat că în România există indicatori de parcurs, dar mai puţin de rezultat.
"Avem nevoie şi de indicatori de rezultat şi m-aş bucura ca într-un plan naţional al cancerului să văd ca indicatori de rezultat că ne propunem să scădem mortalitatea evitabilă cu 15%, că ne propunem să vaccinăm anti-HPV - dacă acum suntem la sub 10%, 35% până în 2025", a mai spus dr. Ioana Bianchi.
