Infecţiile determinate de Virusul respirator sinciţial (VSR) sunt principala cauză de spitalizare la copiii sub 1 an. O categorie deosebit de vulnerabilă o reprezintă copiii născuţi prematur (cei născuţi înainte de 35 de săptămâni de sarcină sau mai puţin) cu vârsta de 6 luni sau mai puţin la începutul sezonului infecţios cu VSR. ,,Sunt foarte multe cazuri cu virus sinciţial respirator, nu numai la prematuri şi copii mici la care ne aşteptăm pentru că sunt normale, ci sunt foarte multe şi la vârstnici. Rata de spitalizare la ora asta în America este de peste 16 ori mai mare decât în alţi ani”, a semnalat dr. Sandra Adalgiza Alexiu, medic primar medicina de familie, medic instructor-formator şi preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov.
În fiecare an în ţara noastră se nasc prematur circa 18.000 de copii, conform Asociaţiei Prematurilor din România. Aceştia nu doar că sunt mai predispuşi la a face infecţii cu VSR, în condiţiile în care mai mult de 80% dintre sugari sunt afectaţi de VSR, dar pot avea complicaţii ale infecţiei cu VSR mult mai grave.
,,Rata de spitalizare este de 16 ori mai mare în cazul infecţiilor cu VSR comparativ cu virusul gripal la copiii cu vârsta sub 1 an”, a afirmat dr. Sandra Alexiu, medic de familie, în cadrul unei conferinţe de presă.
Complicaţii ale infecţiei cu VSR pot apărea şi la sugarii sau copii mici (24 de luni sau mai puţin) care prezintă un anumit tip de afecţiune pulmonară cronică (displazie bronhopulmonară) sau anumite probleme cardiace congenitale.
„Acest virus este un inamic redutabil pentru pacienţii noştri, este extrem de contagios şi nu oferă o imunitate de durată, ceea ce înseamnă că un copil se poate îmbolnăvi de 2-3 ori în acelaşi sezon. Infecţiile recidivante au şi consecinţe pe termen lung şi din acest motiv trebuie să le acordăm o atenţie deosebită. Aceste infecţii pot fi uşoare la sugarii născuţi la termen şi la copiii sănătoşi, însă pot fi grave, necesitând spitalizare, oxigen sau chiar internare la terapie intensivă la anumite categorii de copii vulnerabili. Aceste categorii sunt prematurii şi cei cu greutate scăzută la naştere dar şi cei cu afecţiuni cardiovasculare sau pulmonare”, a explicat dr. Adriana Dan, medic primar neonatologie, Şef Secţie Neonatologie, Spitalul Clinic Universitar Bucureşti.
Epidemiile de VSR pot să apară oricând pe parcursul anului. De obicei, acestea au loc în lunile mai reci, de iarnă şi durează în medie 5 - 6 luni. Sezonul infecţios cu VSR poate varia în funcţie de regiune, în România acesta desfăşurându-se din octombrie până în martie.
Prof. univ. dr. Anca-Doina Pleşca, medic primar pediatrie, neurologie pediatrică, pneumologie pediatrică şi preşedintele Societăţii Române de Pediatrie, a atras atenţia că sezonul viral a început anul acesta mult mai devreme şi că e greu de spus când va fi vârful acestui val. Dacă în alţi ani era în lunile ianuarie-februarie, szonul acesta ar putea fi mai repede.
,,În următoarele zile să vedem incidenţa acestor boli şi la noi. Ar trebui ca sistemul să se pregătească pentru ce urmează. Probabil că vedeţi ce se întâmplă la ora actuală în lume. Noi nu avem rapoarte foarte puse la punct, dar în alte ţări din emisfera nordică sunt lucruri destul de grave inclusiv la adulţi, cu virusuri care în mod normal afectează copiii, a căror imunitate este altfel decât a adulţilor. Şi acum cu acest cocktail de trei virusuri: SARS-COV-2, gripal şi VSR care umblă în sezonul rece este o mare problemă în toate ţările”, a spus dr. Sandra Alexiu.
În prezent nu există un vaccin pentru acest virus, sunt în lucru 33 de astfel de vaccinuri, dar până vor apărea sunt disponibile medicamente care pot fi utile în cazul copiiilor predispuşi la infecţii grave cu VSR. În România există un produs de imunoprofilaxie pentru VSR începând din acest an care se acordă gratuit categoriilor de copii aflate la risc.
