Atât la capitolul referitor la speranţa de viaţă din România, cât şi la cel legat de calitatea vieţii persoanelor care trăiesc cu o dizabilitate, ţara noastră nu stă deloc bine. ,,Practic ne regăsim într-o zonă critică a Europei. Ar trebui să trăim mai mult, dar nu ne dăm seama că odată ce apare boala cardiovasculară, aceasta devine o povară imensă pentru noi, pentru cei apropiaţi şi totodată şi pentru sistem, fiindcă ea creşte subsecvent costurile”, a declarat în cadrul primei ediţii a dezbaterii Cardio 360, organizată de redacţia 360medical.ro, dr. Ştefan Busnatu, cardiolog, doctor în ştiinţe medicale, prodecan cu probleme studenţeşti la Facultatea de Medicină a UMF Carol Davila.
Recuperarea cardiacă reprezintă un cumul de mai multe acţiuni centrate pe componenta de medicaţie a pacientului, asociată cu măsurile non-farmacologice, un rol extrem de important având o componenta de activitate fizică.
,,Ghidurile europene recomandă ca pacienţii, după ce trec printr-un episod cardiovascular acut, că vorbim de infarct de miocard, de spitalizare, de insuficienţă cardiacă, că ajung la operaţie pe cord, ar trebui să treacă printr-un aşa-numit program de recuperare cardiacă pentru a-i ajuta să revină la o viaţă normală şi a le reduce din gradul de dizabilitate pe care-l dobândesc prin boala efectivă. Şi aici cred că sunt extrem de multe lucruri de făcut. Din fericire, pandemia ne-a arătat că tehnologia reprezintă un instrument extrem de important pentru a întări relaţia dintre medic şi pacienţi, în condiţiile în care noi întotdeauna ne gândim cum să eficientizăm lucrurile, cum să tăiem din costuri, că n-avem bani. Practic, în situaţia de faţă, în care nu avem servicii de recuperare cardiacă standardizate, implementate la nivelul României, avem totuşi posibilitatea, cu atât mai mult cu cât vorbim de faptul că au trecut normele de de desfăşurare a serviciilor de telemedicină în România şi au fost şi publicate pe site-ul Ministerului Sănătăţii, vorbim de potenţialul de a dezvolta o categorie nouă de servicii dedicate pacienţilor care au trecut prin boală servicii de recuperare cardiacă”, a spus dr. Busnatu.
Odată ce pacientul dobândeşte boala cardiovasculară, el devine limitat de simptome precum sufocarea, durerile în piept şi la cel mai mic simptom se izolează, se distanţează.
,,Prin componenta de recuperare cardiacă, prin dozarea progresivă a efortului fizic şi urmărirea pacientului pe o perioadă determinată de 6-12 săptămâni, ajungi să-i îmbunătăţeşti capacitatea cardiacă şi totodată să-i schimbi şi percepţia. Pentru că odată cu optimizarea capacităţii cardiace, se schimbă şi percepţia simptomatologiei, se diminuează simptomele, toleranţa lui la efort se îmbunătăţeşte, respiră mai bine şi simptomele de durere toracică, care sunt foarte invalidante, ajung să fie mult mai reduse”, a afirmat dr. Ştefan Busnatu, cardiolog, doctor în ştiinţe medicale.
Potrivit ultimelor rapoarte, care au fost publicate în anul 2016 apropo de centrele de recuperare din România, pacienţii urmau ziceam, 1-2 săptămâni până la 15 zile de recuperare.
,,Nicio unitate medicală din România nu efectuează la momentul actual un program standardizat de recuperare cardiacă standardizată potrivit recomandărilor europene, care indică undeva la 24 de sesiuni de activitate fizică pe săptămână”, a atras atenţia medicul cardiolog, specificând că 30% din decesele premature din România sunt provocate de bolile cardiovasculare.
La evenimentul online Cardio360, care face parte din seria conferinţelor 360 APT – Acces, politici şi terapii, UMFCD a fost partener ştiinţific.
Mai puteţi afla de la eveniment despre:
