O analiză publicată luni evidenţiază efectele toxice ale terapiilor împotriva cancerului cu conjugaţi anticorp-medicament (ADC).
În ultimele două decenii, numeroase terapii complexe pentru cancer numite conjugaţi anticorp-medicament au fost testate în studii clinice şi aprobate pentru utilizare la pacienţi. Cercetătorii au efectuat recent o analiză cuprinzătoare a mai multor baze de date ştiinţifice pentru a sublinia potenţialele toxicităţi asociate cu aceste medicamente.
Descoperirile au fost publicate online luni, în Cancer.
Un ADC are o structură complexă compusă dintr-un anticorp care vizează o proteină exprimată pe celulele canceroase, un compus toxic pentru a ucide celulele vizate (numit şi sarcină utilă sau focos) şi un linker pentru a le uni pe cele două.
Eficacitatea clinică şi toxicitatea ADC sunt afectate de fiecare dintre aceste componente.
foto: structura schematică a unui conjugat anticorp-medicament (ADC)
În 2000, gemtuzumab ozogamicin a fost primul ADC aprobat de Administraţia SUA pentru Alimente şi Medicamente (FDA) şi mai mult de o duzină de ADC-uri au fost aprobate în întreaga lume până în prezent.
Pentru a investiga efectele secundare asociate cu diferite ADC, o echipă de la universitatea Central South, din China, a efectuat o revizuire sistematică şi o meta-analiză a studiilor clinice publicate care au raportat toxicităţi legate de tratamentul cu ADC.
Cercetătorii au descoperit 169 de studii relevante care au implicat 22.492 de pacienţi. Incidenţa evenimentelor adverse legate de tratament a fost de 91,2% pentru toate evenimentele şi de 46,1% pentru evenimentele adverse grave (gradul 3 sau mai mare).
Cele mai frecvente evenimente adverse generale au fost limfopenia (prea puţine globule albe), greaţă, neutropenie (prea puţine neutrofile, un tip de globule albe), vedere neclară şi neuropatie periferică (dureri nervoase la mâini şi picioare).
Cele mai frecvente evenimente adverse grave au fost neutropenia (predispune organismul la infecţii), hipoestezia (insensibilitate), trombocitopenia (prea puţine trombocite), neutropenia cu febră şi limfopenia.
Anumite ADC au fost legate de o incidenţă medie mai mare a evenimentelor adverse.
„Diferitele ADC par să varieze în ceea ce priveşte evenimentele adverse legate de tratament. Rezultatele noastre oferă o referinţă importantă pentru clinicieni şi pacienţi cu privire la modul de abordare a toxicităţii ADC în practica clinică”, a declarat prof. prof. Hong Zhu de la spitalul Xiangya, care a condus echipa de cercetare.
