Oamenii de ştiinţă au identificat la şoareci o barieră de apărare, necunoscută până acum, care ar putea împiedica eficacitatea vaccinurilor. Această barieră ţine unele dintre moleculele mai mari ale sistemului imunitar departe de epiteliul olfactiv din căile nazale, lăsând un gol în protecţia imună, ceea ce ar putea explica două mistere ale Covid-19: reinfectarea după vaccinare şi de ce aceste infectări sunt mai des asociate cu pierderea mirosului decât cu simptomele pulmonare.
Oamenii de ştiinţă de la universitatea Duke, Statele Unite, au identificat o barieră necunoscută anterior care separă fluxul sanguin de celulele olfactive (mirosului) din căile aeriene superioare ale şoarecilor, probabil ca o modalitate de a proteja creierul.
Această barieră ar putea ţine departe unele dintre moleculele mai mari ale sistemului imunitar, ceea ce ar putea împiedica eficacitatea vaccinurilor.
Este logic să existe o barieră de protecţie pentru celulele olfactive care căptuşesc cavitatea nazală, întrucât căile aeriene oferă o cale directă către bulbul olfactiv din creier, explică cercetătorul principal, Ashley Moseman, profesor asistent de imunologie, la facultatea de medicină Duke.
Noua barieră, pe care echipa a denumit-o BOB - bariera sânge-olfactivă - ar putea, de asemenea, să împiedice vaccinurile împotriva virusurilor respiratorii să fie mai eficiente, oprind acei anticorpi să ajungă la mucoasa de pe suprafaţa nazală, prima barieră cu care se întâlneşte un virus.
Echipa a încercat să înţeleagă mai bine modul în care sistemul imunitar protejează tractul respirator superior, şi a infectat şoarecii cu un virus, numit virusul stomatitei veziculoase sau VSV, despre care se ştie că pătrunde în sistemul nervos central.
Odată inhalat, VSV infectează cu uşurinţă celulele senzoriale olfactive, replicându-se rapid, şi ajungând la bulbul olfactiv al creierului, într-o singură zi după infectare. Deşi poate duce la paralizie şi moarte, este de obicei eliminată printr-un răspuns al celulelor T, ale sistemului imunitar.
„VSV este excelent la infectarea neuronilor senzoriali olfactivi şi, atunci când poate face asta, va ajunge în creier”, a precizat prof. Moseman.
„Chiar dacă există anticorpi în circulaţie, bariera sânge-olfactivă împiedică aceşti anticorpi să ajungă la suprafaţa căilor respiratorii, şi astfel VSV va ajunge în creier”.
Oamenii de ştiinţă au vrut să înţeleagă mai bine modul în care o infectare ar putea produce anticorpi pentru a oferi protecţie împotriva infectărilor ulterioare.
Astfel, cercetătorii au descoperit că, în timp ce BOB a împiedicat anticorpii circulanţi să ofere protecţie, a permis celulelor plasmatice secretoare de anticorpi (celulele B) să intre în ţesuturile olfactive şi să producă local anticorpi neutralizanţi.
Deşi studiul nu s-a axat în mod special pe infectarea cu SARS-CoV-2, se ştie că coronavirusul infectează celulele olfactive şi provoacă pierderea mirosului la mulţi indivizi infectaţi. Cercetătorii cred acum că această nouă barieră, descoperită la şoareci, ar putea explica parţial reinfectarea după vaccinare, şi de ce aceste infectări sunt mult mai des asociate cu pierderea mirosului decât cu simptomele pulmonare.
„Motivul pentru care infecţiile cu coronavirus rămân de obicei în căile respiratorii superioare şi ajung mai rar în plămâni la persoanele vaccinate ar putea implica această barieră în protecţia imunitară”, a spus prof. Moseman.
„Am putea avea o situaţie în care să avem anticorpi funcţionali (în cantitate suficientă) în circulaţie, dintr-o vaccinare împotriva Covid-19, dar aceşti anticorpi ssă fie împiedicaţi să ajungă la celulele olfactive”, a explicat prof. Moseman.
„Am fi protejaţi împotriva îmbolnăvirii pulmonare severe, ceea ce este grozav, dar am putea avea în continuare aceste evenimente replicate în epiteliul olfactiv, deoarece anticorpul sistemic nu ajunge acolo. Acest lucru este evident neplăcut pentru individ şi poate contribui la continuarea răspândirii comunitare”, a precizat profesorul.
Această descoperire ridică o altă întrebare cercetătorilor şi anume, cum poate o infecţie să conducă celulele B, secretoare de anticorpi, în ţesuturi, dar multe imunizări (prin vaccinare) nu reuşesc să facă asta?
„Vaccinurile creează celule secretoare de anticorpi care produc anticorpi şi oferă un titru bogat de anticorpi în sânge, dar acele celule nu ajung neapărat să protejeze aceste ţesuturi”, a explicat profesorul.
În esenţă, „Anticorpii care sunt în circulaţie nu ajung la suprafaţa olfactivă unde ar putea proteja împotriva infecţiei virale”.
Înţelegerea modului în care sistemul imunitar ştie diferenţa dintre o infecţie şi o vaccinare ar putea duce la vaccinări mai eficiente, spun cercetătorii.
Cercetătorii vor continua să studieze bariera BOB pentru a înţelege mai bine din ce este făcută, astfel încât s-o poată identifica la alte animale şi la oameni.
„Este o zonă relativ mică şi ar putea fi destul de dificil de analizat la oameni, din punct de vedere tehnic”, a mai precizat profesorul Moseman.
„Dacă am putea înţelege la şoareci din ce este constituită şi ce factori o întreţin, atunci va fi ceva mai uşor să transferăm aceste cunoştinţe şi să le identificăm în ţesutul uman. Este cu siguranţă plauzibil ca această barieră să existe şi la oameni”, a mai spus profesorul.
Descoperirile au fost publicate în jurnalul Immunity.
