Un nou studiu a calculat costul economic al cancerelor din întreaga lume, ceea ce ar putea ajuta factorii de decizie politică să aloce resursele în mod corespunzător şi să adopte politici pentru a reduce creşterea numărului de decese şi dizabilităţi cauzate de cancer.
Cancerul este principala cauză de deces la nivel mondial, ucigând aproape 10 milioane de persoane în fiecare an.
Incidenţa bolii este în creştere din cauza îmbătrânirii populaţiei, a fumatului, a consumului de alcool, a dietelor nesănătoase, a sedentarismului şi a poluării aerului.
Cancerul nu dăunează doar vieţilor omeneşti, ci şi economiei, el provocând o povară financiară uriaşă asupra ţărilor prin reducerea productivităţii, pierderea forţei de muncă şi reducerea investiţiilor.
Cheltuielile cu sănătatea şi povara economică a cancerelor sunt recunoscute ca fiind o chestiune urgentă, după cum o demonstrează reînfiinţarea de către preşedintele american, Joe Biden, a iniţiativei Cancer Moonshot, Planul global de acţiune al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) pentru prevalenţa şi controlul bolilor netransmisibile, şi ţinta 3.4 a Obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), care-şi propun reducerea mortalităţii premature cauzate de bolile netransmisibile cu o treime prin prevenire şi tratament până în 2030.
În ciuda acestei urgenţe, costul economic global al cancerelor nu a fost încă studiat în mod cuprinzător.
Pentru a remedia această lacună şi pentru a ajuta factorii de decizie politică să limiteze creşterea numărului de decese şi dizabilităţi cauzate de cancer, o echipă internaţională de cercetători şi-a propus să estimeze costul economic pentru 29 de tipuri de cancer în 204 ţări şi teritorii, acoperind majoritatea ţărilor din lume.
Studiul, publicat joi, în JAMA Oncology, a utilizat un model cuprinzător, care estimează costul macroeconomic al cancerului în termeni de pierderi raportate la PIB.
(Foto: Tipul de cancer cu cel mai mare cost macroeconomic în fiecare ţară TBL indică trahee, bronhii şi plămâni. Credit: JAMA Oncology, 2023).
„Multe dintre studiile economice actuale privind cancerul sunt statice, neţinând cont de consecinţele viitoare legate de pierderile actuale ale costurilor cu forţa de muncă şi cu tratamentul", spune Michael Kuhn, director al Programului Frontiere Economice al IIASA, care a fost coautor al studiului.
„Cercetarea noastră este de pionierat în sensul că estimează costul macroeconomic al cancerului folosind un model care cuprinde multe dintre mecanismele de ajustare economică, încorporând modificările în oferta de forţă de muncă datorate mortalităţii şi morbidităţii cauzate de cancer, precum şi pierderile în investiţiile de capital legate de costurile de tratament", precizează Kuhn.
Studiul a estimat că, în perioada 2020-2050, costul economic global al cancerelor va ajunge la aproximativ 25,2 trilioane de dolari internaţionali (INT$, la preţurile constante din 2017), ceea ce echivalează cu o taxă anuală de 0,55% din produsul intern brut global.
Cercetătorii au identificat, de asemenea, tipul de cancere care au generat cea mai mare povară economică, cancerul pulmonar fiind în frunte, urmat de cancerul de colon şi rect, cancerul de sân, cancerul de ficat şi leucemia.
De asemenea, potrivit constatărilor, costurile economice şi de sănătate ale cancerelor sunt distribuite inegal între ţări şi regiuni.
Astfel, China şi Statele Unite se confruntă cu cele mai mari costuri economice ale cancerului în termeni absoluţi, reprezentând 24,1% şi, respectiv, 20,8% din povara globală totală.
În timp ce majoritatea deceselor cauzate de cancer au loc în ţările cu venituri mici şi mijlocii, ponderea acestora în costul economic al cancerelor este de numai aproximativ jumătate.
„Cele patru cancere cele mai dăunătoare din punct de vedere economic sunt toate susceptibile de prevenţie primară şi secundară, cum ar fi intervenţiile asupra fumatului, dietei şi alcoolului, precum şi creşterea screening-ului", notează Kuhn.
„Acest lucru relevă potenţialul mare pentru intervenţii politice la nivel mondial, care să contribuie la reducerea compromisului dintre o povară mare a bolii şi o povară economică ridicată", spune cercetătorul.
Autorii subliniază că investiţia în intervenţii eficiente în domeniul sănătăţii publice pentru a reduce povara cancerelor este esenţială pentru protejarea sănătăţii şi a bunăstării economice la nivel mondial
