Cu cât aveţi mai mulţi factori de risc pentru boli de inimă, cu atât sunt mai mari şansele de a dezvolta demenţă, sugerează un nou studiu al cercetătorilor din Suedia, care asociază factorii de risc cardiovascular cu demenţa.
Cercetările anterioare au hipertensiunea arterială, diabetul şi obezitatea, cu declinul mental şi demenţa. Adunarea acestor factori de risc într-un ritm mai rapid creşte riscul de boală Alzheimer şi demenţă vasculară, conform descoperirilor publicate luna trecută în revista Neurology.
„Studiul nostru sugerează că un risc accelerat de boli cardiovasculare, acumulând rapid mai mulţi factori de risc, cum ar fi hipertensiunea arterială şi obezitatea, duce la predicţii pentru riscul de demenţă şi este asociat cu apariţia declinului memoriei”, e de părere Bryn Farnsworth von Cederwald, de la Universitatea din Umeå, Suedia, autorul studiului.
„Ca urmare, intervenţiile asupra persoanelor care au riscuri cardiovasculare accelerate ar putea fi o modalitate eficientă de a ajuta la prevenirea declinului suplimentar al memoriei în viitor”, a spus el, potrivit siteului Medicine.net.com.
Studiul a inclus peste 1.200 de persoane (vârsta medie: 55 de ani) care nu au avut probleme cardiace sau de memorie la început şi au fost urmărite până la 25 de ani.
Până la sfârşitul studiului, aproximativ 6% au dezvoltat boala Alzheimer şi 3% au dezvoltat demenţă din cauza bolilor vasculare.
La început, riscul mediu de boli de inimă al participanţilor pe 10 ani a fost între 17% şi 23%. Odată cu trecerea timpului, riscul de boli de inimă a rămas stabil la 22% dintre participanţi, a crescut moderat la 60% şi a crescut rapid la 18%.
În comparaţie cu cei cu un risc stabil de boli de inimă, cei cu un risc accelerat au avut de trei până la şase ori mai multe şanse de a dezvolta Alzheimer, de trei până la patru ori mai multe şanse de a dezvolta demenţă vasculară şi de până la 1,4 ori mai multe şanse de a avea declinul memoriei.
„Este important să se determine şi să se abordeze toţi factorii de risc la fiecare persoană, cum ar fi reducerea hipertensiunii arteriale, renunţarea la fumat şi scăderea IMC, mai degrabă decât să se abordeze doar factorii de risc individuali într-un efort de a preveni sau încetini demenţa", a spus Farnsworth von Cederwald.
Aproape 36 milioane de persoane din lumea întreagă sunt afectate de demenţă sub toate formele sale. Iar estimările nu sunt deloc optimiste. În 2030 se vorbeste de 65,7 milioane de persoane cu demenţă. Cu toate acestea, majoritatea americanilor cu demenţă nu sunt diagnosticaţi, atrag atenţia cercetătorii în urma unui sondaj efectuat la nivel naţional la aproximativ 6 milioane de oameni în vârstă de peste 65 de ani. 91% dintre persoanele cu tulburări cognitive în concordanţă cu demenţa nu au un diagnostic medical formal de demenţă sau boala Alzheimer.
