Mai multe ţări europene se confruntă cu focare de difterie în principal legate de imigranţii care călătoresc în aceste ţări. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în 2022, şi doar un număr mai mic de cazuri s-au înregistrat în 2023. Potrivit specialiştilor în sănătate, epidemia este în curs de desfăşurare şi sursele acesteia nu au fost încă identificate. Specialişti germani care au evaluat cazurile de difterie la migranţi au indicat drept sursa infectării o rută balcanică, respectiv mai multe ţări est-europene printre care se află şi România.
Actualizări legate de aceste focare de difteie vor fi prezentate la reuniunea anuală a Congresului European de Microbiologie Clinică şi Boli Infecţioase (ECCMID 2023), care va avea loc între 15 - 18 aprilie, la Copenhaga.
Diferite ţări europene, inclusiv Marea Britanie, Germania şi Austria, au raportat o creştere neobişnuită a cazurilor de difterie în 2022, aproximativ 80% dintre aceste cazuri fiind înregistrate la migranţi care au sosit în aceste ţări din ţări precum Siria şi Afganistan.
Cazurile înregistrate în 2023 sunt în scădere, potrivit analizelor.
Dr. Helena Seth-Smith (universitatea din Zurich), dr. Sylvain Brisse (Institutul Pasteur, Paris (Franţa) şi colaboratori din întreaga Europă, inclusiv de la Centrele Europene pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (ECDC), au evaluat cazurile de difterie la migranţii care au sosit în 10 ţări europene: Elveţia (52 de cazuri), Germania (118), Marea Britanie (59), Austria (69), Franţa (30), Belgia (21), Norvegia (8), Ţările de Jos (5), Italia (3) şi Spania (1).
O preocupare deosebită pentru autori a fost prezenţa genelor care codifică genele rezistenţei antimicrobiene, care ameninţă eficacitatea tratamentelor de primă linie (antibiotice beta-lactamice şi eritromicină). Cu toate acestea, amoxicilina a rămas activă împotriva bolii, menţionează autorii.
Ei explică faptul că epidemia nu are o singură tulpină, fiind cauzată de o populaţie de tulpini, fără legătură între ele, care provoacă infecţii.
Potrivit autorilor, numărul de cazuri detectate în ţările menţionate a scăzut semnificativ în ianuarie 2023.
Pentru a ajuta la evitarea viitoarelor epidemii de difterie, autorii susţin o mai mare conştientizare în rândul, medicilor şi personalului relevant care oferă îngrijiri migranţilor; protocoale de vaccinare amănunţite; depistarea în timp util a persoanelor cu risc; şi diagnosticarea rapidă a persoanelor simptomatice cu confirmarea de laborator a cazurilor de către centrele de referinţă naţionale sau internaţionale.
Monitorizare suplimentară acestei situaţii cu ajutorul determinării moleculare şi al abordărilor genomice va fi esenţială pentru a defini sursa şi căile acestei reapariţii a bolii, au scris autorii în rezumatul lor.
Legat de creşterea numărului de sosiri de migranţi prin intermediul ambarcaţiunilor de mici dimensiuni în vara anului 2022, Marea Britanie a înregistrat anul trecut o creştere bruscă a cazurilor de difterie cauzate de Corynebacterium diphtheriae toxigenă, înregistrând 73 de cazuri, în condiţiile în care media anuală pentru anii anteriori (inclusiv cazurile datorate C. ulcerans toxigenă) a fost de 12 cazuri.
În perioada ianuarie 2022 - martie 2023, au fost identificate 74 de cazuri de difterie în rândul azilanţilor din Anglia.
Agenţia de securitate sanitară din Regatul Unit (UKHSA) a publicat postere care conţin toate informaţiile relevante despre focar.
Printre măsurile luate de autorităţile sanitare din Regatul Unit se numără recomandarea administrării în masă a profilaxiei cu antibiotice şi a vaccinării în centrele de primire iniţiale şi în alte medii de cazare pentru persoanele sosite recent în această ţară.
Datele preliminare ale UKHSA, din ianuarie 2023 estimează că aproximativ 40% şi 88% dintre sosirile eligibile au primit antibiotice profilactice şi, respectiv, vaccinare, de la punerea în aplicare a măsurilor.
În Germania, experţii continuă să urmărească un focar de difterie importată, care a început în vara anului 2022 şi care, până în martie 2023, a afectat 169 de migranţi care au sosit în Germania, majoritatea din Afganistan şi Siria.
Acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că incidenţa difteriei şi acoperirea vaccinală în Afganistan şi Siria a rămas în mare parte neschimbată în ultimii ani
Secvenţierea întregului genom şi analiza filogenetică la Laboratorul naţional consiliar pentru difterie (Oberschleissheim, Germania) şi analiza rutelor de migraţie la Institutul Robert Koch, Berlin, Germania, sugerează că migranţii afectaţi nu au dobândit Corynebacterium diphtheriae toxigenă nici în ţara lor de origine, nici în Germania, ci în timpul migraţiei.
Specialiştii au indicat că în principal infectarea a avut loc de-a lungul rutei balcanice care include şi România, printre alte ţări precum, Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Macedonia de Nord, Serbia şi Slovenia.
Franziska Badenschier, care lucrează la Departamentul de epidemiologie a bolilor infecţioase din cadrul Institutului Robert Koch, şi colegii săi au reuşit să detecteze acest focar în termen de şase săptămâni de la raportarea primelor cazuri.
Potrivit specialistei în epidemiologie, acest focar din Germania făce parte dintr-un focar internaţional existent în Europa.
Specialiştii germani au crezut iniţial că unele cazuri erau de Mpox, până când testele au infirmat acest lucru şi au confirmat că este vorba de difterie.
Raportul specialiştilor germani concluzionează că, pentru un diagnostic mai bun şi mai rapid al difteriei, medicii, microbiologii şi instituţiile care lucrează cu migranţii trebuie să crească gradul de conştientizare şi să intensifice colectarea de probe de la răni cu diagnosticarea ulterioară în laborator.
Ei atenţionează că epidemia este în curs de desfăşurare şi, întrucât sursele acesteia nu au fost încă identificate, recomandă căutarea activă a cazurilor şi detectarea epidemiei în ţările aflate de-a lungul rutei balcanice.
Un studiu în rândul populaţiei arată că o treime nu este protejată în mod adecvat împotriva difteriei.
Testele efectuate pe probe de sânge de la aproximativ 16.000 de persoane din Austria arată că o treime din populaţie nu este suficient de protejată împotriva difteriei.
Austria a raportat 62 de cazuri de difterie în 2022.
Autorii, îngrijoraţi de posibila transmitere ulterioară a acestei boli în rândul populaţiei generale, au urmărit să estimeze nivelul de imunitate (seroprotecţie) împotriva difteriei în rândul persoanelor care trăiesc în Austria.
Ei au analizat concentraţiile de anticorpi împotriva anatoxinei difterice de la toate persoanele care au solicitat testarea voluntară a anticorpilor la laboratorul austriac de referinţă din cadrul Institutului de profilaxie specifică şi medicină tropicală (ISPTM) de la facultatea de medicină a universităţii din Viena între 1 martie 2010 şi 31 ianuarie 2022.
Persoanele care solicită astfel de teste o fac, de obicei, pentru a-şi verifica imunitatea, pentru a vedea dacă au nevoie de un rapel pentru a-şi menţine protecţia.
În total, autorii au inclus rezultatele concentraţiei de anticorpi specifici toxoidului difteric (TD) de la 15 852 de persoane.
Persoanele care au solicitat testarea anticorpilor au fost localizate în principal în provinciile din estul Austriei, aproximativ jumătate din totalul participanţilor provenind din provincia Viena.
Concentraţiile de anticorpi mai mici de 0,01 UI/mL au fost considerate ca fiind neprotectoare; între 0,01 şi 0,1 UI/mL ca fiind inadecvat de protectoare şi 0,1 UI/mL şi peste ca fiind adecvat de protectoare.
Atunci când au fost analizate ca trei grupe de vârstă distincte, rezultatele au arătat că persoanele cu vârsta de 60 de ani şi peste au avut cele mai mici concentraţii de anticorpi în comparaţie cu cele cu vârsta sub 15 ani şi cu cele cu vârsta cuprinsă între 15 şi 60 de ani (figura 2).
Cei cu vârsta sub 15 ani au avut, de asemenea, o protecţie mai scăzută în comparaţie cu cei cu vârsta cuprinsă între 15 şi 60 de ani.
Participanţii cu vârsta de peste 60 de ani au avut cea mai mare proporţie de persoane neprotejate (4,8%) şi insuficient protejate (40,7%).
În general, 33% dintre indivizi nu aveau seroprotecţie împotriva difteriei.
Atunci când au stratificat datele în funcţie de vârstă (0-6 ani, 6-15 ani, 15-25, 25-35, 35-45, 45-55, 55-65, 65-75 şi peste 75 de ani) şi de sex, acestea au arătat că persoanele cu vârsta cuprinsă între 6-15 ani şi grupele de vârstă de 55 de ani şi peste aveau cea mai scăzută protecţie.
„Datele noastre arată o seroprotecţie insuficientă împotriva difteriei în toate grupele de vârstă", au concluzionat autorii studiului.
Prin urmare, specialiştii austrieci avertizează asupra creşterii de urgenţă a gradului de conştientizare pentru vaccinarea obişnuită de rapel cu vaccinuri combinate (inclusiv difterie, tetanos şi tuse convulsivă, întrucât unele rezultate au ţinut cont şi de datele privind determinarea anticorpilor specifici tetanosului (TT), aşa cum se recomandă la fiecare 10 ani (5 ani la cei cu vârsta de peste 60 de ani), conform Planului naţional de imunizare din Austria
„Rezultatele ilustrează necesitatea reintroducerii vaccinurilor monovalente împotriva difteriei", spun ei.
„În plus, utilizarea unor doze mai mari de vaccin difteric - aşa cum se utilizează pentru imunizarea primară - pentru vaccinările de rapel la adulţi, ar putea fi o opţiune pentru a elimina lacunele în seroprotecţia împotriva difteriei", au concluzionat specialiştii austrieci.
Materialele au fost revizuit de către comitetul de selecţie al congresului European de Microbiologie Clinică şi Boli Infecţioase (ECCMID, dar cercetările nu au fost încă trimise unei reviste medicale pentru publicare.
